Unul dintre subiectele fierbinţi ale acestei săptămâni a ajuns să fie un proiect legislativ aflat deocamdată în dezbatere la Senat, proiect prin care se propune simplificarea procedeului de alegere a primarilor. Respectivul proiect de lege are toate şansele să fie adoptat, mai ales că, după cum s-a anunţat, este sprijinit de coaliţia aflată la guvernare. Astfel, primarii vor putea fi aleşi dintr-un singur tur de scrutin, la fel ca preşedinţii de Consilii Judeţene. Iniţiativa e destul de bine văzută şi în Timiş, unde are ca iniţiatori şi trei deputaţi din judeţ. 


Criza, invocată ca motivaţie pentru noul sistem de alegere a primarilor

“Propunere legislativă pentru mo­dificarea art. 97 din Legea nr. 267/2004, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale”, aşa se numeşte proiectul de lege prin care se doreşte ca şi primarii să fie aleşi în acelaşi mod în care sunt aleşi preşe­dinţii de Consilii Judeţene : într-un singur tur. Spre deosebire de alte ini­ţiative legislative, aceasta are parte de iniţiatori din toate partidele politi­ce, printre cei care au propus-o regă­sindu-se şi trei parlamentari timişeni : e vorba de deputaţii P.S.D. Dorel Co­vaci şi Sorin Stragea şi de deputatul Niculae Mircovici, reprezentând gru­pul minorităţilor. După prezenta­rea la Biroul Permanent al Camerei De­putaţilor, legea a fost înaintată, pen­tru adoptare, la Senat.
În motivaţia ei se arată că actua­lul context economic trebuie să în­demne la economii, inclusiv în ceea ce priveşte cheltuielile electorale. “Având în vedere actuala criză finan­ciară, care afectează drastic bugetul de stat şi bugetele locale, şi pentru un tratament egal, propunem ca alege­rea primarilor să se efectueze identic cu cea a preşedinţilor Consiliilor Ju­deţene, adică într-un singur tur de scrutin, dacă nu există balotaj”, se arată în motivaţia proiectului legislativ.
Proiectul de lege are şanse destul de mari să fie adoptat, după ce preşe­dintele executiv al U.D.M.R., Kele­men Hunor, a anunţat decizia partidelor din arcul guvernamental de a susţine ale­gerea primarilor dintr-un singur tur. 


“Valoarea alesului local se vede din primul tur”

Deputatul P.S.D. Sorin Stragea, iniţiator al proiectului de lege vizând alegerea primarilor dintr-un singur tur, crede că noul sistem va aduce un plus de corectitudine. “Argumente sunt şi pro, şi contra. Am considerat că adevărata valoare a alesului local, raportat la comunitate, se vede din primul tur de scrutin. În al doilea tur de scrutin se fac tot felul de alianţe, pro-partide, pro-persoane, nu foarte stabile, conjuncturale”.
Sorin Stragea, fost primar al Lu­gojului între 1990 şi 1992, are o expe­rienţă personală în acest sens, în 2004, când a fost învins, în turul doi, de către primarul pe atunci P.D. Marius Martinescu. “Eu am avut în primul tur 2.400 de voturi în plus, iar în turul doi am fost învins de o coaliţie făcută pe moment. Nu există un motiv subiec­tiv pentru care mă aflu printre iniţia­torii acestei legi, pur şi simplu cred că e un sistem mult mai bun”.
În acest sens, merită amintit că şi cel de-al doilea parlamentar timi­şean P.S.D. care a susţinut această iniţiativă, Dorel Covaci, are şi el ex­perienţă în ceea ce priveşte alegerile locale, având în portofoliu multe man­date de primar al Făgetului, unde a fost ales prima dată în fruntea ora­şului în 1990.
Sorin Stragea mai spune că “adevărata voinţă a electoratului din­tr-o comunitate locală este dată de un singur tur, care tranşează clar pro­blema mandatului de primar”. Depu­tatul timişean este de părere că opi­niile de până acum legate de acest pro­iect de lege invocă faptul că ar avan­ta­ja primarii în func­ţie. “Eu aşa con­sider, că e un sistem mai bun. Sigur, cântăreşte şi expe­rienţa personală”.


Simplitatea, un alt argument invocat

Un alt iniţiator timişean al legii ce propune alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, deputatul Ni­culae Mircovici, reprezentant al Uniunii Bulgare din Banat, consideră că simplitatea e marele atu al acestei forme de alegere a primarilor. “E o variantă mult mai simplă, prin care o singură candidatură rezolvă proble­ma majorităţii în zona respectivă”.
Deputatul timişean crede că în timp acest sistem va duce la o selecta­re mult mai riguroasă a celor care îşi depun candidatura pentru mandatul de primar. “În acest fel, vor candida efectiv cei care ştiu că pot reprezenta ceva pentru comunitate şi pot obţine voturi. S-ar crea nişte alianţe care ar duce la o polarizare normală a vieţii publice. Adică, am avea o variantă de stânga şi una de dreapta, dacă nu doctrinar măcar ca opinii sau mod de susţinere”.
Niculae Mircovici estimează că acest sistem ar duce şi la eliminarea aranjamentelor de culise, care nu sunt în favoarea electoratului. “Acest tip de aranjamente, care nu întotdeauna sunt dintre cele mai oneste, se fac între turul unu şi doi al alegerilor. Nu aş zice că e vorba chiar de cumpărări de voturi în aceste aranjamente, pen­tru că nu dispun de dovezi suficiente în acest sens, dar susţin că de multe ori e vorba de promisiuni diverse şi fel de fel de maşinaţii care se pot crea doar pentru interesul personal al celor care au ieşit din cursă, miza fiind să-i sprijine pe ceilalţi”.
Deputatul timişean nu crede că ideea că legea aceasta ar avantaja primarii în funcţie se susţine. “Ar avantaja doar primarii în funcţie care au făcut trea­bă. Eu nu sunt chiar atât de habot­nic, încât să spun că electo­ratul nu e avizat, nu ştie ce se petre­ce, şi singu­rii deştepţi sunt formatorii de opinie. Eu cred că lumea conştien­tizează des­tul de bine valoarea unui ales local. După părerea mea, în aceşti 20 de ani am greşit pentru că nu am spus lucru­rilor pe nume şi nu am lăsat societatea să înţeleagă cum se petrec lucrurile. Au trecut vremu­rile C.P.U.N.-ului, în care erau 160 de partide şi fiecare făcea ce voia. Cred că, din acest punct de vedere, situaţia s-ar îmbunătăţi puţin, prin noul sistem de alegere a primarilor”.


Păreri pro şi contra, în administraţia locală

O parte dintre primarii timişeni aflaţi în funcţie susţin noul model propus prin proiectul de lege aflat în dezbatere la Senat.
Cornel Toţa, primarul din Banloc, este de părere că ar fi o variantă mai ief­ti­nă, dar şi mult mai corectă. “Se reduce mult cheltuiala, pentru că nu se mai organi­zează al doilea tur şi se evită şi scandalul aferent. De obicei, în al doilea tur se fac tot felul de alianţe, nu foarte ortodoxe”.
Cornel Toţa se declară de acord cu ideea că acest sistem favorizează primarii aflaţi în funcţie. “De obicei, dacă ajungi în turul doi, ca primar care eşti la al doilea mandat, şi iei sub 50% din voturi, e clar că nu mai ai nicio şansă, pentru că se coali­zează ceilalţi şi va ieşi un nou primar. Eu nu susţin acest model pentru că m-ar avan­taja pe mine – în proporţie de 99%, nu mai candidez, pentru că am vârsta necesară pentru a ieşi la pensie –, dar cred că se face o economie la buget şi se evită acele scandaluri clasice care apar în turul doi, în care se scot la iveală tot felul de arme electorale, nu foarte corecte”.
O soluţie mult mai economică, potri­vită pentru actualul context, i se pare şi pri­marului din Bara, Ioan Lăzărescu. “Eu cred că e mai bine aşa. Nu se mai organi­zează încă un tur de scrutin, e mai puţin circ electoral, se cheltuie mai puţini bani. Şi nu aş spune că acest sistem favorizează primarii aflaţi în funcţie. Depinde foarte mult de comportamentul lor pe timpul mandatului”.
Există însă şi păreri contra. “Deşi sunt primar în funcţie şi s-a spus că acest sistem ar avantaja primarii în funcţie, eu nu sunt de acord cu el. Nu mi se pare o variantă corectă pentru cei care vor să candideze, atâta vreme cât primarul în funcţie e clar favorizat. În plus, se naşte şi întrebarea în ce măsură se poate consi­dera reprezentant al comunităţii un pri­mar ales cu puţin peste 30% dintre alegă­tori”, ne-a declarat primarul comunei Orţi­şoara, Gheorghe Sobolu.
În Timiş, în 39 de localităţi, mandatul de primar nu a putut fi stabilit din primul tur, la alegerile locale din 2008. Practic, în aceste localităţi ar fi putut să existe, în varianta noului sistem de alegere, cu totul alţi primari.
Din istoria electorală a judeţului se poate trage concluzia că, într-adevăr, la turul doi al alegerilor locale s-au concen­trat cele mai multe scandaluri şi acuzaţii de fraudă. Nu întotdeauna alegătorii au fost fericiţi de rezultat şi au fost situaţii, precum cea de la Maşloc, unde a doua zi după alegeri, o serie de grupuri de susţină­tori ai candidatului perdant au ieşit să de­monstreze, nedumeriţi de faptul că favori­tul lor în cursa electorală a pierdut alege­rile cu doar un vot diferenţă.
Nu se poate neglija însă nici absen­teismul la urne, care şi-a pus am­prenta asupra alegerilor din ultimii ani, in­diferent de miza lor. Astfel, la turul doi, de regulă, prezenţa a fost şi mai dezastruoasă ca în primul tur de scrutin, şi de aici s-au năs­­cut alte întrebări legate de reprezen­tativi­tatea unor primari aleşi cu procente foarte mici din totalul electoratului cu drept de vot.