După ce luni Senatul a adoptat aşa-numita “Lege a vrăjitoarelor” – un proiect legislativ menit să reglementeze problema practicilor oculte gen vrăjitorie sau ghicit –, o parte dintre iniţiatorii proiectului legislativ (unii fiind deputaţi de Timiş) se dezic de ce a ieşit, susţinând că forma adoptată diferă substanţial de ce se dorea iniţial.


De la interdicţie la legalizare

Deşi o parte dintre iniţiatorii “Propunerii legislative privind protecţia persoanelor înşelate prin ghicit sau alte mijloace şi practici oculte” au dorit ca, prin această lege, să reglementeze clar caracterul ilegal al acestor practici, şi să instituie o serie de sancţiuni explicite, ce a ieşit în urma adoptării tacite a Senatului a fost cu totul altceva. Astfel, s-a ajuns la un soi de legalizare a acestor practici, mergându-se pe principiul enunţat în lege că “aceste practici nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor oferite populaţiei şi au la bază doar teoriile, credinţele şi experienţele empirice ale aşa-ziselor clarvăzătoare în prezicerea viitorului, tămăduirea de boli şi alte afecţiuni sufleteşti”.
Prin noua lege s-a concluzionat că e nevoie ca “activităţile de ghicit şi magie să fie încadrate în nomenclatorul profesiilor liberale”. Mai mult, activităţile respective capătă un caracter organizat, prin obligaţia stabilită prin aceeaşi lege de a se crea organizaţii profesionale specifice, care să dea autorizaţii de liberă practică membrilor, un fel de “consilii ale vrăjitoarelor” care să dea autorizaţii de vrăjitoare “cu acte în regulă”.
Şi organizaţiile profesionale trebuie, potrivit aceleiaşi legi, să fie avizate de o autoritate a statului, pe care legea nu o nominalizează, deşi e greu de imaginat cărei instituţii existente i-ar putea reveni atribuţii în acest sens.
Mai mult, în momentul în care un client se va adresa vrăjitoarei sau ghicitoarei, aceasta va trebui să facă un contract de prestări servicii şi să emită un bon fiscal. Totodată, ghicitoarele şi vrăjitoarele autorizate se vor angaja, potrivit aceluiaşi act normativ, să “respecte normele deontologice, normele de morală publică şi drepturile omului”. Cel mai spectaculos paragraf al legii este cel referitor la sancţiuni, în care se stabileşte că, dacă ghicitul sau vrăjitul nu e 100% eficient, atunci respectiva prestatoare e pasibilă de închisoare.
“Inducerea sau menţinerea în eroare sau amăgire a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine prin aceste practici un folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul, dacă s-a produs o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la trei ani”, mai menţionează proiectul de lege.
La sfârşitul formei finale a legii, care lasă loc foarte multor speculaţii, se regăseşte şi semnătura preşedintelui Senatului, Mircea Geoană.


Deputatul Marius Dugulescu : “Voi cere respingerea legii”

Unul dintre iniţiatorii timişeni ai legii, alături de deputaţii Alin Popoviciu, Eugenia Barna, Gheorghe Ciobanu şi Claudiu Ţaga, este şi deputatul Marius Dugulescu, care spune, însă, că ideile sale iniţiale nu se mai regăsesc în forma finală a legii, solicitând în acest sens retragerea semnăturii sale de pe respectivul act normativ.
“Eu am susţinut la început legea respectivă, care urmărea, în forma ei iniţială, o interzicere a practicilor de acest gen – vrăjitorie sau ghicit. Totodată, se stabileau nişte sancţiuni foarte clare pentru practicanţii unor astfel de îndeletniciri. Ce a ieşit, în urma modificărilor aduse legii, a fost cu totul altceva. S-a ajuns la un soi de legalizare a acestor îndeletniciri, lucru cu care eu nu sunt de acord. De aceea, am solicitat retragerea semnăturii mele de pe respectivul proiect de lege, iar când iniţiativa legislativă respectivă va ajunge la Camera Deputaţilor voi solicita respingerea ei”, ne-a declarat Marius Dugulescu.


Mulţi beneficiari pe plan local

Multe dintre ziarele locale, dar şi site-urile de ştiri sau mică publicitate din Timişoara sunt pline de anunţuri ale unor practicanţi ai magiei şi ghicitului. Printre ei se numără “celebra vrăjitoare Rodica, care se află în Timişoara, la cerinţa oamenilor şi poate ajuta în orice fel de problemă cu puterile ei de magie albă: scoate argintul viu, vindecă impotenţa, alcoolismul, ajută în afaceri, dezleagă cununii şi aduce persoana iubită. Lucrează cu talismane de protecţie”. Sau“regina magiei albe Margareta, singura vrăjitoare care a fost invitată de cei şapte preoţi din Ierusalim, Pavel, Ioan, Moise şi ceilalţi, şi a fost textată şi apreciată de preoţi ca fiind cea mai puternică făcătoare de minuni în magie albă”. Ori “Melisa, singura în România care lucrează cu magie neagră şi are cei nouă spiriţi”.