Licitaţiile „de urgenţă”, luate în vizor de autorităţile centrale

Printre metodele tot mai elaborate de fentare a legislaţiei legate de achiziţiile publice pare să revină în ultima perioadă o metodă utilizată pe scară largă acum şase - şapte ani. E vorba despre procedurile de achiziţie accelerată generate de presupuse situaţii „de extremă urgenţă”, care au început să reapară la tot mai multe proceduri de achiziţie aferente implementării proiectelor cu finanţare europeană.

Urgenţe nejustificate care pot opri finanţări europene

În urmă cu şase - şapte ani, inclu­siv în Timiş erau instituţii care practicau pe scară largă procedurile accelerate de achiziţie. Motivând faptul că respec­tiva achiziţie era una „de extremă urgenţă”, deşi lucrurile nu stăteau aşa, instituţiile care derulau astfel de pro­ceduri fentau legislaţia din domeniul achiziţiilor publice. Adică, ori nu anun­ţau niciunde intenţia de a realiza o achiziţie, ori nu le dădeau potenţialelor firme interesate timpul necesar de a-şi întocmi documentaţia cu care să par­ticipe la licitaţia respectivă.

În urma unor controale ale Curţii de Conturi şi a unor amenzi date res­ponsabililor de achiziţii, fenomenul nu a mai fost atât de intens practicat până nu demult, când a revenit în actua­litate pe segmentul achiziţiilor făcute în cadrul proiectelor cu finanţare eu­ropeană.

Din cauza multiplelor situaţii de accelerare nejustificată a procedurilor de achiziţie, întâlnite inclusiv în urma controalelor făcute în Timiş, Autori­ta­tea Naţională de Reglementare în Do­meniul Achiziţiilor Publice a realizat un set de instrucţiuni şi recomandări menite să delimiteze foarte clar situa­ţiile în care se poate sări peste etape în domeniul achiziţiilor publice, invocân­du-se urgenţa extremă.

„Într-adevăr, s-a constatat că foar­te multe instituţii bugetare abuzează de această procedură de achiziţie accele­rată, în special pe segmentul achizi­ţiilor făcute în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană. Au existat în acest sens audituri făcute de reprezentanţii Comisiei Europene, care au relevat fap­tul că sunt extrem de multe cazuri în care se folosesc achiziţii accelerate în mod nejustificat, iar acest gen de neconformităţi pot duce la sistarea întregii finanţări. De aceea, am făcut o listă cu situaţiile în care se poate invo­ca nevoia unor situaţii de achiziţie în regim accelerate, pentru a nu se mai utiliza în mod excesiv acest gen de proceduri”, ne-a declarat Ioana Teo­do­rescu, director de comunicare al Autorităţii de Reglementare şi Moni­torizare a Achiziţiilor Publice.

Reprezentanţii A.D.R. Vest susţin însă că în vestul ţării nu s-au încurajat, pe proiectele implementate, achiziţiile accelerate. „Eu până acum, pe proiec­tele cu finanţare europeană imple­men­tate în Timiş, nu am auzit să existe pro­bleme legate de folosirea excesivă a acestui gen de achiziţii, în regim acce­lerat”, declară Sorin Maxim, director executiv al Agenţiei de Dezvoltare Re­gională Vest.

Restricţii clare

Pentru a se face foarte bine înţelea­să, Autoritatea de Reglementare şi Mo­nitorizare a Achiziţiilor Publice a deta­liat situaţiile în care nu se justifică folosirea procedurilor de achiziţie accelerată.

Astfel, conform precizărilor A.N.­R.­M.A.P., invocarea perioadei scurte avute la dispoziţie până la realizarea unui obiectiv nu reprezintă o justifica­re a accelerării procedurii, având în vedere faptul că această situaţie poate fi determinată de o inacţiune a autori­tăţii contractante.

De asemenea, complexitatea reali­zării unei achiziţii, precum şi invocarea riscului privind pierderea finanţării nu reprezintă motive care să determine accelerarea unei proceduri de atribui­re. Totodată, posibilitatea depunerii de contestaţii cu privire la procedura de atribuire ce urmează a fi iniţiată, con­testaţii ce ar conduce la nerespectarea unor termene asumate de către autori­tatea contractantă, sau la decalarea termenului de semnare a contractului nu reprezintă un motiv acceptat de accelerare a procedurii de atribuire.

Cu toate aceste limitări, sunt auto­rităţi publice timişene care au conti­nuat să utilizeze în acest an modalităţile ac­celerate de achiziţie, care au restrâns semnificativ numărul participanţilor la procedura de atribuire şi au dus la mo­dalităţi netransparente de adjudecare a unor contracte cu finan­ţare din bu­ge­tul naţional sau european.

De pildă, recent, Primăria Comlo­şu Mare a apelat la o negociere accele­rată, pentru un contract de achiziţie publică legat de achiziţionarea unei linii de credit de 1,47 de milioane de lei pentru asigurarea tranşei finale de pla­tă şi, parţial, a cotei de TVA a proiec­tului Phare 2006 „Reabilitarea şi moderni­zarea sistemului de alimentare cu apă în comuna Comloşu Mare şi localităţile aparţinătoare de Comloşu Mare şi Lunga”. Primăria a justificat alegerea acestui mod de atribuire a contractului prin „natura excepţională a situaţiei economice actuale”, probabil cu trimite­re la criza economică. Însă situaţia aceasta excepţională durează de aproa­pe patru ani şi, dacă ar fi fost să se ac­cepte această scuză, atunci în România nu ar mai fi trebuit să se organizeze din 2008 până acum niciun fel de licitaţii, mergându-se doar pe negocieri restrân­se şi proceduri accelerate de adjude­care a contractelor publice. În plus, Autoritatea Naţională de Reglemen­tare şi Monitorizare în domeniul Achi­ziţiilor Publice precizează foarte clar faptul că nu poate fi invocată ca motiv pentru accelerarea procedurilor de achi­ziţie „natura excepţională a situaţiei economice actuale la nivel naţional şi internaţional”.

Primăria Giroc a folosit exact ace­laşi gen de argumentaţie pentru un con­tract pentru care urmează a fi trans­mise oferte în această lună. E vorba despre achiziţionarea unei linii de cre­dit bancar pentru finanţarea proiecte­lor de dezvoltare ale Primăriei, în valoa­re de 2,8 milioane de lei, cu rambur­sare în zece ani. Şi, deşi piaţa bancară este extrem de activă şi bine reprezentată, Primăria Giroc a preconizat că la adju­decarea acestui contract nu vor parti­cipa mai mult de trei unităţi bancare.

Şi Universitatea Politehnică, din Ti­mişoara, a apelat la o astfel de pro­cedură de achiziţie, pentru un contract de peste un milion de lei, vizând achi­zi­ţia mai multor sisteme tehnice : un sis­tem de echipamente de încercare, un sistem de răcire de pompe tehno­logice şi servicii de retehnologizare a unui pod rulant. Pentru procedura restrânsă de atribuire – negociere accelerată cu doar trei participanţi – Universitatea Po­litehnică a invocat faptul că „terme­nul este scurt pentru finalizarea achizi­ţiei, existând două proceduri nefinali­zate, una s-a anulat iar la cealaltă s-au în­cheiat contracte doar pentru cinci lo­turi, restul rămânând neîncheiate”, adică, exact genul de motivaţie despre care reprezentanţii A.N.R.M.A.P. sus­ţineau că nu e admisibilă.

Primăria Balinţ a mai apelat la acest gen de achiziţii, prin negociere di­rectă accelerată, pentru contractarea unui împrumut intern în valoare de 2,3 milioane de lei, invocând utilizarea acestei proceduri prin faptul că „tre­bu­ie efectuate plăţi pentru lucrările efec­tuate în cadrul programului Phare”.

Iar Primăria Tormac a invocat seceta ca motiv de extremă urgenţă pentru o procedură de negociere accele­rată la contractul vizând un contract de servicii financiare pentru asigurarea resurselor financiare ale unor investiţii publice de interes local, în sumă totală de 3,5 milioane de lei. La motivaţia alegerii acestei proceduri, reprezen­tanţii Primăriei Tormac au precizat „necesitatea finalizării lucrărilor la alimentarea cu apă potabilă datorită secetei”.

Au apelat la achiziţii în regim de maximă urgenţă

Printre autorităţile publice care au utilizat în acest an modalităţile accelerate de achiziţie se numără :

- Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara

- Spitalul Judeţean

- Universitatea Politehnică

- Primăria Comloşu Mare

- Primăria Giroc

- Primăria Balinţ

- Primăria Tormac.

Vama cumpără uniforme în regim de urgenţă

Lista cu situaţii abuzive de utilizare de către autorităţile timişene a proce­durilor de achiziţie publică accelerată, uneori fără publicarea unui anunţ de participare, este lungă. De pildă, recent, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara a achiziţionat uniforme pentru o parte din personal, în regim de urgenţă extremă, atribuind contractul în valoa­re de 60.000 de lei unei firme din Arad, în urma negocierii care nu a fost anun­ţată printr-un anunţ de par­ticipare, în aşa fel încât să ştie cât mai multe fir­me care ar fi putut oferi ace­eaşi marfă. Conform portalului e-lici­tatie.ro, motivaţia dată pentru lipsa unui anunţ de participare la negociere este cel puţin surprinzătoare: „situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente ce nu puteau fi prevăzute de către partea contrac­tantă, în conformitate cu condiţiile stricte stabilite în directivă”, deşi e greu de crezut că achiziţionarea de uniforme se poate încadra în acest gen de situaţii.

„Situaţia de extremă urgenţă” este invocată constant şi în sistemul sanitar, deşi nu toate cazurile probabil că pot fi încadrate în această cate­gorie. La Spitalul Judeţean Timişoara, de pildă, au existat în ultima perioadă multe achiziţii de acest gen, care pot fi însă justificate prin discontinuităţile legate de finanţare, din cauza întâr­zierii cu care se primesc banii necesari achiziţionării de medicamente sau consumabile sanitare. Aceasta deşi A.N.R.M.A.P. precizează că nu se pot invoca drept motiv pentru accele­rarea unei proceduri de achiziţie publică nici aprobarea tardivă a bu­getului şi a contractului instituţional, nici ris­curile majore ce se doreşte a fi eli­minate, în sensul evitării răspândirii mi­cro­organismelor şi infecţiilor spi­taliceşti.