Limitare pentru inflaţia de doctorate

Noua ierarhizare a instituţiilor de învăţământ superior anunţată de Ministerul Educaţiei a generat discuţii şi controverse la Timişoara. Marea nemulţumire e că la Timişoara o singură universitate, Politehnica, s-a încadrat în categoria cea mai bine cotată – cercetare avansată şi educaţie, spre aceste universităţi de top urmând să se aloce cu prioritate aprobările pentru organizarea de doctorate. Ceea ce înseamnă că restul universităţilor de stat de pe plan local vor trebui să-şi restrângă oferta pe acest segment. Şi dacă unii reprezentanţi din mediul universitar spun că era, oricum, necesară o restrângere a inflaţiei de doctorate, alţii sunt revoltaţi de noua ierarhizare.

Ofertă restrânsă de doctorate

Conform noii ierarhizări a institu­ţiilor de învăţământ superior anunţată de Ministerul Educaţiei, pe plan local doar Universitatea Politehnica nu va avea probleme în ceea ce priveşte or­ga­nizarea fără restricţii de studii doc­torale. Celelalte universităţi de stat, care nu s-au încadrat în categoria de top a universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, vor trebui să-şi restrângă oferta pe acest segment, mai ales că ministrul Educaţiei, Da­niel Funeriu, a precizat că 80% din locurile de la doctorat vor reveni universităţilor din categoria cercetare avansată şi educaţie.

Schimbările sunt spectaculoase. La Universitatea de Vest, de pildă, dacă în anii precedenţi existau 16 domenii de doctorat şi 100 de locuri bugetate, în anul universitar care va începe la 1 oc­tombrie numărul de lo­curi de doctorat se va restrânge semni­ficativ, dispărând şase specializări de studii doctorale : chimie, filosofie, drept, sociologie, marketing şi eco­nomie. Acestea sunt domeniile pentru care, în acest an, nu se vor organiza cursuri de doctorat.

O situaţie similară se remarcă şi la celelalte universităţi de stat din Timi­şoara, care au trebuit să-şi reducă sem­nificativ oferta de studii doctorale.

Prof. univ. dr. ing. Liviu Mărşăvi­nă, şeful Catedrei de Rezistenţa Mate­rialelor din Universitatea Politehnică Timişoara, membru în Comisia Naţio­nală de Atestare a Titlurilor, Diplome­lor şi Certificatelor Universitare, expli­că de ce structura din care face parte consideră că era nevoie de o schimba­re în acest domeniu. “S-a ajuns la un număr extrem de mare de doctoranzi şi de coordonatori de doctorate. Prac­tic, nu exista limitare şi reglementare în acest domeniu. Orice universitate ca­re primea calificativul de organiza­toare de studii universitare de doctorat nu prea avea altă limită decât bunul simţ. S-a ajuns la un număr mult prea mare, şi se risca devalorizarea acestui statut”.Profesorul universitar timişean crede că e foarte important că noua reglemen­tare limitează şi numărul de doctoranzi care pot fi cordonaţi simul­tan de o persoană. “Erau coordonatori de doc­torat care ajunseseră să aibă simultan mai mult de 15 doctoranzi. Or, oricine ştie despre ce e vorba, va con­firma faptul că e imposibil aşa ceva. Nu te poţi ocupa de 15 doctoranzi în ace­laşi timp. De aceea noua lege limitează la opt numărul de doctoranzi coor­donaţi simultan de acelaşi coordonator. Şi aşa e mult, pentru că această muncă de coordonare de doctorat presupune un volum imens de lectură, su­per­vizare, redactare şi aşa mai departe”.

În plus, Liviu Mărşăvină spune că limitarea condiţiilor de organizare a studiilor doctorale nu e atât de restric­tivă pe cât s-a lăsat să se înţeleagă până acum. “Deocamdată, lucrurile rămân aşa, doctoratele începute vor continua. Şi pe viitor universităţile din categorii­le II şi III vor putea organiza studii doc­torale, însă doar pe acele domenii pe care pot face performanţă. S-a indus greşit semnalul că acestea vor fi inter­zise complet. Nu e adevărat. Nu poţi opri peste noapte tot acest sistem”.

Soluţia universităţii metropolitane

Conf. univ. dr. Da­niel Vighi, fondator al Grupului de Reformă Uni­versitară, crede că se im­punea o rigu­rozitate crescută în ceea ce priveşte organizarea studiilor doctora­le. “Lu­crurile se vor schimba, pentru că învăţământul va fi dus din nou în zo­na de performanţă. Se vor concentra şi se vor cristaliza valorile. Şi să spe­răm că s-a terminat odată pentru tot­deauna cu fabricile de diplome care fă­ceau doc­tori într-o veselie. S-au împăr­ţit în ultimii ani diplome de toate cate­goriile, mărimile şi preţurile. Mă bucur că lumea începe să-şi dea seama că aşa nu se mai poate. E timpul onestităţii intelectuale. E timpul ca, dacă ştii de şapte, să primeşti şapte, nu zece”.

În cazul situaţiei de la Timişoara, Daniel Vighi crede că soluţia, propusă şi susţinută, de altfel, de Grupul de Re­formă Universitară, e cea a înfiinţării mult-discutatului consorţiu universitar, a “universităţii metropolitane”. “E nor­mal să se accepte că şi pe plan local sunt facultăţi unde se face performan­ţă, cum sunt şi facultăţi care sunt afaceri, şi unde se urmăreşte doar banul. Noi vom organiza şi o con­ferinţă în acest sens, în perioada următoare, în cadrul Grupului de Reformă Universitară, şi vom promova acest model al universi­tăţii metro­politane. Timişoara stă în acest mo­ment mai rău decât Iaşiul sau Clujul, în sensul că a fost desemnată ca având o singură universitate de top. De aceea trebuie înfiinţată această universitate metropolitană, altfel ne scufundăm. Uitaţi-vă unde a ajuns să fie cotată Universitatea de Medicină şi Far­macie. Un centru universitar puter­nic, cu o singură universitate, metro­po­litană, ar fi singura soluţie. Evident în­să că, până la a se ajunge acolo va tre­bui să ne confruntăm cu poziţia ad­ver­să a actualilor rectori”.

Clasamente contestate

Nu toţi reprezentanţii mediului universitar timişorean se arată însă a fi de acord cu noua clasificare a institu­ţiilor de învăţământ superior. “Nu se cunosc principiile după care s-a făcut clasificarea. Nu se ştie clar cine a făcut clasificarea. Nu a fost un punctaj clar, nu au fost nişte criterii clare prestabi­lite şi transparente. În aceste condiţii, nu pot să nu am rezerve faţă de aceas­tă nouă clasificare a univer­sităţilor”, ne-a declarat prof.univ. dr. Alexandru Moisuc, rec­torul Univer­sităţii de Şti­inţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. În opinia sa, este aberant să ju­deci după aceeaşi scală de valori o univer­sitate de ştiinţe agricole cu una de medicină, de exem­plu. “Universi­tatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Vete­rinară, din Cluj, a fost cotată ca fiind una de top, când eu ştiu foarte bi­ne că nu e mai performantă decât uni­versi­tatea noastră. Aşa stând lucrurile, nu am cum să fiu de acord cu împăr­ţirea aceasta pe clasamente a institu­ţiilor de învăţământ superior”.

În plus, spune Alexandru Moisuc, conceptul de studii doctorale, despre care s-a discutat mult în contextul noii ierarhii universitare, trebuie schimbat mai degrabă la nivelul percepţiei sale. “La studiile doctorale un criteriu im­portant, de care trebuie să se ţină cont, sunt articolele de specialitate publicate în reviste de specialitate. Or, noi avem cele mai multe articole ştiinţifice publicate pe domeniul chimiei. Însă toate aceste studii, deşi prestigioase, nu sunt folosite la nimic. Aşa se face că noi ajungem să importăm în tota­litate pesticide de peste hotare, în loc să folosim valorile şi cunoştinţele de pe plan local”.

Prof. dr. ing. Ilare Bordeaşu, preşedintele Sindicatului Alma Mater, susţine că începând din acest an se vor putea remarca o serie de schim­bări pro­funde în ceea ce priveşte studiile doctorale şi percepţia lor. “Univer­sităţile mai slab cotate vor avea din ce în ce mai puţine locuri pentru studii doctorale. Multe şcoli doctorale se vor închide în perioada următoare. Era oricum, un număr foarte mare de şcoli doctorale, şi un număr exagerat de mare de doctoranzi şi de coordonatori de doctorate”.

În ceea ce priveşte clasamentul universităţilor, Ilare Bordeaşu nu cre­de că Timişoara a fost dezavantajată.“Cred că e corect să recunoaştem că în cazul Clujului sau Iaşiului e vorba de universităţi mult mai mari, cu tradiţie şi o activitate ştiinţifică remarcabilă. În plus, criteriile de clasificare au fost unele internaţionale – Ministerul Educaţiei nu a făcut altceva decât să le aplice”.

“Inflaţie” de doctorate

Din cauza numărului foarte mare de doctoranzi şi coordonatori de docto­rate, s-a vorbit destul de mult în ultimii ani despre “inflaţia” de doc­torate şi devalorizarea acestui titlu universitar.

Doar în ultimii patru ani, 17.743 de români au primit diplome cu titlul de doctor, ceea ce înseamnă că, anual, pe piaţa muncii au ieşit peste 3.500 de tineri posesori ai celor mai înalte cali­fi­cări oferite de învăţămân­tul românesc.

Conform estimărilor, numai 10% din aceştia au lucrări ştiinţifice care au apărut în publicaţii internaţionale sau care au stat la baza unor brevete sau invenţii inedite, aşa cum ar fi normal pentru titlul de doctor.

La Universitatea de Ştiinţe Agri­cole şi Medicină Veterinară a Banatu­lui din Timişoara, în anul universitar 2009 - 2010, erau înregistraţi 452 de doctoranzi, dintre care cu frecvenţă 156. În cazul Universităţii Politehnice Timişoara în ultimul an universitar s-au înscris la studii doctorale peste 170 de doctoranzi. La Universitatea de Vest ultimul raport făcut public legat de activitatea şcolilor doctorale men­ţiona că pe an au fost fost admişi şi în­ma­tri­culaţi peste 230 de doctoranzi, din ca­­re majoritatea la fără frec­ven­ţă, în regim cu taxă. Iar la Univer­sitatea de Medi­cină şi Farmacie “Vic­tor Babeş” în anul universitar 2009 - 2010 numărul tezelor de doctorat susţinute a fost de 64.