Lobby-ul pentru medicamente scumpe decontate de stat, tolerat prin lege

Poate ca o parte a războiului declaraţiilor, purtat în aceste zile de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu medicii de familie, în urma refuzului acestora de a semna noul contract-cadru, conducerea C.N.A.S. a readus în discuţie o problemă mai veche, mereu invocată, dar rămasă nereglementată de ani de zile : prescrierea de către medici a unor medicamente foarte scumpe, decontate de la bugetul de stat. Preşedintele C.N.A.S., Lucian Duţă, susţine că unii medici ar fi recompensaţi pentru prescrierile făcute de către firme mari producătoare de medica­mente, care le-ar oferi cadouri şi sejururi în destinaţii exotice în schimbul angajamentului informal al acestora de a pre­scrie, pentru anumite afecţiuni, doar un singur medicament, de regulă cel mai scump.

Costuri suportate de pacient

Supărat de conflictul la scenă des­chisă cu medicii de familie, preşedin­tele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, a readus în discuţie zilele trecute o problemă vehi­culată constant în ultimii ani : cea a “bonusurilor” pe care unii medici le-ar primi din partea companiilor producă­toare de medicamente pentru pre­scrie­rea unor produse scumpe : “Vreau să denunţ relaţia de concubinaj care a exis­tat şi există între medicii pre­scriptori şi piaţa farmaceutică. Acest lucru se petrece proporţional cu o creştere a vacanţelor şi a concediilor exotice pe care unii medici le fac”. Preşedintele C.N.A.S. susţine că există o creştere a consumului de medi­camente, corobo­rat cu plecarea unor medici în concedii în Tanzania sau în alte destinaţii exo­tice, finanţaţi de firme de medica­men­te. “În România se prescriu doar medica­mente scum­pe. Rolul C.N.A.S. este de a asigura medicamente pentru toţi pacienţii. În ultimii ani a fost o creştere a resur­selor financiare de aproape 70%. Sigur că banii sunt încă puţini, dar aceşti bani s-au dus pe consumul de medica­mente scumpe chiar dacă exis­tă şi va­riante la fel de bune, dar mai ieftine”, a menţionat Lucian Duţă.

Parţial, acuzaţiile conducerii C.N.­A.S., legate de prescrierea unor medica­mente scumpe, produse în străinătate, în condiţiile în care există un echiva­lent mai ieftin, autohton, se confirmă şi în Timiş, unde reprezentanţii farma­ciştilor vorbesc despre tendinţa unor medici de a prescrie produse nejusti­ficat de scumpe, asta deşi există echiva­lente cu preţuri mult mai mici. Aceasta nu este însă o problemă care să afecte­ze bugetul de stat, aşa cum susţin re­prezentanţii C.N.A.S., ci care îl afec­tează direct pe pacient. “Pe reţetele medicale de regulă se pune denumirea comună a medicamentului. Astfel, bol­navul poate alege, în funcţie de posibi­lităţile sale, un medicament mai scump sau mai ieftin. Sunt, într-adevăr, si­tuaţii, la aproape toate farmaciile în care pacienţii vin cu reţete în care apar denumiri comerciale de medica­mente, de regulă scumpe. Însă se compensează doar preţul echivalen­tului cel mai ieftin. Noi îi spunem asta pacientului, îi oferim echivalentul mai ieftin, compensat, şi dacă insistă să ia medicamentul prescris de doctor, mai scump, diferenţa o plăteşte din bu­zunarul propriu”, explică Ana Miclea, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Timiş.

Fost director al C.J.A.S. Timiş : “E o perdea de fum”

Cum era de aşteptat, reprezentan­ţii medicilor de familie, direct vizaţi de acuzaţiile directorului C.N.A.S., i-au so­li­citat acestuia dovezi cu pri­vire la acuza­ţiile de cumpărare a unor medici pre­scriptori de către firmele de profil.

Fost director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş, deputatul P.N.L. Horia Cristian confirmă existen­ţa unei politici de stimulente practicată de unele companii farmaceutice faţă de prescriptori, însă declară că acest lucru, deşi e un fenomen care trebuie combă­tut, nu poate fi adus ca argument pen­tru situaţia actuală legată de finanţarea sistemului medical : “În mod cert, exis­tă o serie de metode de recompensare sau de stimulare a prescriptorilor, prac­ticate de companiile farmaceutice”.

De­putatul P.N.L. atacă, însă, mo­mentul aducerii în discuţie a acestei probleme : “Invocarea acestei situaţii în actualul context nu are nicio relevanţă. Şi asta pentru că nu din bugetul C.N.A.S. se decontează diferenţa de preţ. Casa decontează cel mai ieftin echiva­lent general al medicamentului, iar dacă pa­cientului i se prescrie un medicament foarte scump, diferenţa e suportată de pacient. Aducerea discuţiilor pe acest subiect este doar o perdea de fum, ca şi acuzaţiile legate de frauda din sistem”.

În plus, ţinta acestei campanii a C.N.A.S. este una falsă, consideră Ho­ria Cris­tian. “Marii prescriptori de me­dica­mente nu sunt în niciun caz medi­cii de familie. Ei fac trimiteri la medicii spe­cialişti, şi urmează exact indicaţiile aces­tora din scrisoarea de tratament, in­clusiv în ceea ce priveşte medicamen­­tele prescrise. Deci, indicarea lor ca sursă a acestor prescripţii de valoare mare este o încercare de distragere a atenţiei, făcută de preşedintele C.N.­A.S. care are o problemă de comunicare”.

Ministerul Sănătăţii păstrează o legislaţie neclară, prompt speculată

Anul trecut, Consiliul Concuren­ţei a făcut un studiu amplu al pieţei de vân­zare şi distribuţie a medicamentelor din România, studiu bazat în special pe ce se întâmplă la spitale. În acest studiu au fost incluse şi unităţi medi­cale din Timiş : Spitalul de Copii “Louis Ţurcanu”, Spitalul Judeţean şi Spitalul Municipal Timişoara. Concluziile trase în urma investigaţiei au fost că, îndeo­sebi la nivelul spitalelor, nu al me­dicilor de familie, acest sistem de re­compensare a prescriptorilor poate du­ce la prejudicierea bugetului de stat. “Acordarea de cadouri sau de alte avan­taje în bani sau în natură, în mod di­rect sau indirect, de către reprezentanţii firmelor producătoare de medicamen­te, în vederea stimulării persoanelor calificate să prescrie sau să elibereze astfel de produse, precum şi a perso­nalului din cadrul unităţilor sanitare, de a prescrie, administra sau reco­manda pacienţilor astfel de medica­mente, pot conduce la decizii ale per­sonalului responsabil cu întocmirea necesarului de medicamente din ca­drul unităţilor sanitare de a achizi­ţio­na medicamentele respective, distorsio­nând concurenţa în planul achiziţiilor de medicamente, în cadrul licitaţiilor publice organizate de către unităţile sanitare din subordinea Ministerului Sănătăţii”, preciza Consiliul Con­curenţei, la finalizarea investigaţiei.

Cu această ocazie, Consiliul Con­curenţei i-a cerut Ministerului Sănă­tă­ţii să elimine ambiguităţile legislative care favorizează perpetuarea acestui sistem al stimulării prescriptorilor. Pa­radoxal, după cum remarca aceeaşi in­stituţie, acest sistem de recompensare a celor care fac prescripţii e permis şi chiar favorizat de cadrul legal. Astfel, Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, prevede că atunci când publicitatea pentru medicamente se adresează persoanelor calificate să prescrie sau să elibereze astfel de pro­duse, nu trebuie să li se ofere, să li se acorde sau să li se promită cadouri, avantaje în bani sau natură, “cu excep­ţia acelora care nu sunt costisitoare şi care sunt relevante pentru practica medicală sau farmaceutică”. Legea uită să precizeze ce înseamnă, în ac­cepţiunea iniţiatorilor actului norma­tive, sintagma “care nu sunt costisi­toare”, rămasă la libera interpretare a celor interesaţi. În mai multe rânduri Consiliul Concurenţei i-a cerut Minis­terului Sănătăţii să clarifice aceste prevederi legale, dar fără ecou.

Nereguli la prescripţia de medicamente pentru boli cronice

În urmă cu câteva zile, Casa Naţio­nală de Asigurări de Sănătate a făcut publice rezultatele verificărilor făcute în primele luni ale anului în ceea ce priveşte sistemul de prescriere de medicamente. La nivel naţional, mii de reţete au fost prescrise pe numele unor persoane decedate, zeci de mii cuprindeau coduri numerice perso­nale incorecte sau inexistente iar mai mult de 30.000 vizau prescrieri pentru acelaşi cod numeric personal.

Chiar dacă în Timiş nu au fost des­coperite cazuri de reţete pentru morţi, s-au găsit nereguli la medicamentele prescrise prin programele de sănătate destinate tratării afecţiunilor cronice. Mai precis, au fost deja confirmate peste 15 cazuri de nereguli majore legate de prescrierea nelegală a unor medicamente pentru tratamentul cancerului şi al diabetului zaharat, şi alte 100 de cazuri sunt la stadiul de verificare. În aceste situaţii este vorba despre medicamente scumpe, produsele farmaceutice utilizate în tratamentul bolilor cronice având, de regulă, preţuri foarte ridicate.

“Controlul este în desfăşurare şi vom centraliza datele în perioada ur­mătoare. În toate cazurile în care se vor identifica prejudicii certe se vor lua măsuri imediate de recuperare a aces­tor sume”, ne-a declarat Cristian Că­lin Careba, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş.