Locurile pentru romi, neocupate la unele universităţi timişorene, suplimentate la altele

Pentru anul universitar 2011 - 2012 statul român a suplimentat numărul locurilor subvenţionate din universităţi, destinate studen­ţilor de etnie romă. Decizia este surprinzătoare din perspectiva faptului că, potrivit unor reprezentanţi ai universităţilor timişorene, pe plan local există suficient de multe locuri subvenţionate pentru romi, care nu sunt ocupate, trebuind distribuite ulterior, la sesiunea de admitere din toamnă.

Suplimentare a locurilor, decisă de Ministerul Educaţiei

În acest an, la nivel naţional, Mi­nis­terul Educaţiei a decis să acorde mai multe locuri subvenţionate pentru romi decât în anii precedenţi. Astfel, dacă în anul universitar în curs, pentru univer­sităţile din ţară au fost atribuite 493 de locuri subvenţionate pentru romi, în anul 2011-2012 numărul locurilor reparti­zate pe universităţi de către Ministerul Edu­caţiei a ajuns la 611. Un ordin în acest sens a fost publicat zilele trecute în Mo­nitorul Oficial.

Pe centrul univer­sitar Timişoara au fost distribuite patru lo­curi la Universitatea Politehnică, două locuri la Universitatea de Ştiinţe Agri­cole şi Medicină Veterinară a Banatu­lui, 30 de locuri la Universitatea de Vest şi şapte locuri la Universitatea de Me­dicină şi Farmacie „Victor Babeş“.

La nivel naţional, cele mai multe locuri subvenţionate pentru rromi sunt la Universitatea din Bucureşti şi la Uni­versitatea „Babeş Bolyai”, din Cluj Napoca – câte 60 de astfel de locuri.

Candidaţii romi trebuie să obţină media minimă la concursul de admi­tere şi, odată intraţi, nu plătesc taxe de şco­larizare pe durata studiilor, locurile fiind subvenţionate de la bugetul de stat. Distribuţia locurilor la facultăţile la care există cereri din partea candidaţilor romi revine rectoratelor. În acest scop, can­didaţii trebuie să înainteze, în perioada de înscriere, o cerere de intenţie la rec­toratele universităţilor care au prevă­zute locuri pentru romi şi, în aceeaşi zi, un dosar de concurs la facultatea vizată.

Locuri neocupate cu anii la unele profile

Ocuparea locurilor subvenţionate destinate romilor la universităţile ti­mişorene nu este unitară. De exemplu, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, în­scrierea unor candidaţi pe locurile dis­ponibile fluctuează de la an la an. “Am avut ani universitari în care nu am avut niciun student pentru locurile subven­ţionate destinate celor de etnie romă”, spune rectorul universităţii, prof. univ. dr. Alexandru Moisuc. Nu s-a pus, deci, problema unei competiţii pentru obţinerea locurilor respective, ci doar a înscrierii, şi nici în aceste condiţii lo­curile respective nu s-au ocupat. Poate de aceea numărul locurilor disponibile pentru studenţii de etnie romă la Agro­nomie s-au redus succesiv de la un an la altul.

La Universitatea de Vest, rectorul, prof. univ. dr. Ioan Talpoş, susţine că în ultimii ani aceste locuri s-au ocupat, şi nu o dată s-au dovedit a fi insuficien­te. “Au fost şi ani în care numărul tineri­lor romi care au focut solicitări de înscrie­re a depăşit cele 30 de locuri alocate. În general, însă, am decis să rămânem cel puţin câţiva ani la acest număr fix de locuri subvenţionate pentru studen­ţii de etnie romă – 30. În cazul în care s-a putut şi am avut cereri din partea unor organizaţii de profil, am mai făcut suplimentări de locuri”.

Situaţia nu stă la fel la Politehnică, unde reprezentanţii universităţii spun că în ultimii ani au rămas mereu locuri neocupate.“Eu, personal, nu-mi amin­tesc să fi văzut în ultimii ani măcar un sin­gur student rom la Politehnică. De alt­fel, ştiu că la fiecare sesiune de admi­tere, în prima etapă constatam că aceste locuri nu se ocupă, şi ar fi fost păcat să se piardă. Ca atare, dacă nu se ocupau la sesiunea din vară de admitere, la se­siunea din toamnă le redistribuiam”, pre­cizează prof. univ. dr. Ilare Bordeaşu, de la Facultatea de Mecanică a Universi­tăţii Politehnice Timişoara. L-am în­trebat de ce nu se ocupă aceste locuri, în condiţiile în care la Universitatea de Vest e necesară, uneori, suplimentarea lor. “Nu ştiu de ce nu se ocupă aceste locuri. Probabil că profilurile şi specia­liză­rile oferite nu sunt considerate de inte­res pentru ei”, mai spune Ilare Bordeaşu.

Zece locuri pentru romi, la Academia de Poliţie

Conform politicilor M.A.I. există locuri subvenţionate pentru romi şi la Academia de Poliţie. În ultimii ani au fost repartizate, de regulă, 15 locuri pentru studenţii de etnie maghiară şi zece locuri pentru tinerii de etnie romă.

Prof. univ. dr. Nicolae Radu, de la Biroul Relaţii Publice şi Cooperare Interuniversitară al Aca­demiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, spune că, pentru anul uni­ver­sitar 2011 - 2012, pe specializarea or­dine şi siguranţă publică au fost alocate şase locuri pen­tru reprezentanţi ai etniei rome, din locurile aferente structurilor I.G.P.R., un loc pentru Poliţia de Frontieră şi trei pentru Jandarmerie.

Adeverinţe “vânate” şi de români

Conform metodologiei, candidaţii romi care vor să ocupe unul dintre lo­curile subvenţionate trebuie să pre­zinte fie o adeverinţă din care să re­zulte apartenenţa la etnia romă, fie o recomandare scrisă din partea pre­şedintelui unei organizaţii legal con­stituite a romilor.

Această metodă de admitere a ridicat însă, de-a lungul vremii, sufi­cient de multe controverse. În primul rând, deoarece criteriile după care se poate elibera un astfel de document sunt oarecum subiective. Practic, respectivului candidat nu i se solicită să dovedească în niciun fel aparte­nen­ţa la etnia romă. De altfel, nu ar avea cum să facă acest lucru, pentru că, de exemplu, la Evidenţa Popu­laţiei, atunci când îşi întocmesc do­cumente, cetăţenilor nu li se solicită să specifice etnia de care aparţin şi, ca atare, aceasta nu apare consem­nată în vreun act oficial de indentitate.

Etnia e declarată doar cu ocazia recensămintelor, însă cei care solicită o adeverinţă de apartenenţă la etnia romă nu e obligatoriu să se fi declarat la ultimul recensământ la populaţiei, din 2002, ca fiind apartenenţi etniei rome. Se merge, în acest sens, pe ideea că e posibil ca mulţi romi să se fi declarat români cu ocazia recenzării, din motive personale. De altfel, struc­turile care eliberează astfel de adeve­rinţe de apartenenţă la etnia romă nu au cum să verifice datele declarate de o anumită persoană cu ocazia recen­sământului, pentru că acestea sunt confidenţiale, şi sunt gestionate doar la nivel general, nenominalizat de către Institutul Naţional de Statistică.

În plus, potrivit prevederilor le­gale, aceste adeverinţe care atestă apartenenţa la etnie trebuie să fie eli­berate de o organizaţie neguvernamen­tală reprezentativă pentru comunita­tea romă. Însă formularea este destul de vagă şi lasă loc la interpretări, pentru că nu specifică criteriile după care un O.N.G. este considerat “re­prezentantiv pentru etnia romă”.

Ca atare, inclusiv structurile care susţin că reprezintă romii au intrat în polemici pe această temă. De exem­plu, anul trecut, în vestul ţării izbuc­nea un scandal legat de o campanie numită„Educaţia, o şansă pentru viitor“, des­făşurată cu bani europeni, fiind finan­ţată prin Programul Tineret în Acţiune, Acţiunea 1.2 - Iniţiative ale tinerilor.

Mai multe structuri reprezen­ta­ti­ve pentru romi din vestul ţării, printre care o serie de filiale ale Partidei Ro­milor îşi declarau dezacordul faţă de promovarea acestei campanii, care sus­ţinea accesul la educaţiei al tinerilor romi. Reprezentanţii Partidei Romilor susţineau că prin această campanie se încearcă inducerea în eroare a comu­ni­tăţilor de romi, “având un clip publi­citar în care se face referire la elibera­rea adeverinţelor care atestă aparte­nenţa la etnia romilor. În spotul publi­citar se menţionează faptul că aceste adeverinţe se pot elibera de către un O.N.G., lucru total fals, deoarece ade­verinţele doveditoare se eliberează strict de către o organizaţie neguvernamen­tală romă, legal constituită, şi nu de orice O.N.G., fie el legal constituit”.

În acest sens se mai preciza că dacă o organizaţie are o denumire romă şi are printre activităţi şi acţiuni care au ca şi grup ţintă romii, nu în­seamnă că este o organizaţie neguver­na­men­tală romă.“Un O.N.G. care nu este înfiinţat ca O.N.G. rom nu are dreptul să ateste calitatea de rom a vreunei persoane”, susţineau repre­zentanţii Partidei Romilor. Evident, aceste controverse nu ar mai fi fost posibile dacă exista un cadru legal care să reglementeze clar cine are dreptul să elibereze adeverinţele respective.

În plus, în ultimii ani au existat scandaluri legate de intenţia unor elevi români, care se pregăteau de admiterea la facultate, de a “cum­păra” adeverinţe de romi, necesare admi­terii la instituţii de învăţământ supe­rior unde concurenţa era foarte mare. Anul trecut, de exemplu, un O.N.G. din Bucureşti care susţinea că reprezintă interesele romilor a  fost anchetat du­pă apariţia unor denunţuri legate de vânzarea de adeverinţe de aparte­nenţă la etnia romă, adeverinţe care s-ar fi eliberat contra sumei de 2.500 de lei bucata.