În încercarea de a menţine renumele de „oraş al parcurilor” atribuit Timişoarei, autorităţile locale cheltuie anual sume deloc mici pe reabilitări şi modernizări de parcuri şi spaţii verzi. Nu o dată, însă, modul de atribuire a acestor lucrări, prestaţia firmelor şi preţurile practicate au stârnit controverse. Din cauza prezentării vagi a lucrărilor sau a neprezentării din timp a investiţiilor, pentru dezbatere, au existat suspiciuni persistente, aduse în discuţie şi la ultima şedinţă de Consiliu Local, atunci când au fost luate în vizor două noi lucrări de modernizare, la parcurile Alpinet şi Justiţiei.


Cutume procedurale vechi

Deşi Primăria Timişoara a fost cri­ticată nu o dată de O.N.G.-uri precum Institutul pentru Politici Publice în privinţa deficitelor de transparenţă, în ceea ce priveşte dezbaterea hotărâ­rilor de consiliu local, deficienţele s-au perpetuat. Astfel, deşi legea spune că toate proiectele de ho­tărâri de consiliu local trebuie publi­cate şi aduse în dez­batere cu cel puţin 30 de zile înainte de şedinţa în care urmează a fi aprobate, acest lucru nu s-a întâmplat la ultima şedinţă din 2010 a Consiliului Local Timişoara, când propuneri de hotărâri precum precum cele privind aprobarea proiectelor “Modernizarea Parcului Alpinet” şi“Modernizarea Par­cului Justiţiei” nu au fost publicate pe site-ul instituţiei, pen­tru a fi supuse procedurii obişnuite de dezbatere publică.
De aici au plecat şi controversele, care s-au ţinut lanţ la şedinţa Consiliu­lui Local, consilierul local P.D.-L. Simion Moşiu propunând retragerea lor de la discutarea în şedinţă : „La fiecare şedinţă de consiliu ne jucăm şi de data asta este vorba de aproximativ un milion de euro. De aceea propun ca aceste puncte, până la o documentare mai atentă, să fie retrase de pe ordi­nea de zi. Cele două parcuri fac parte din centrul oraşului, unde în urmă cu un an au fost plantaţi mii de arbuşti, plante decorative, iar unul dintre par­curi este sub jurisdicţia unui proiect major de reabilitare a celor două ma­luri ale Begăi. Este vorba de un milion de euro, şi aşa cum va fi anul viitor de criză, mi se par sume astronomice”.


Pajişte calculată la 12 miliarde de lei şi ajunsă la 50 de milioane

Printre motivele care au dus la contestarea proiectelor legate de mo­dernizarea Parcurilor Justiţiei şi Alpi­net s-au numărat suspiciunile legate de imposibilitatea verificării cu justeţe a preţurilor înaintate de firmele con­tractante. În acest sens, consilierul local P.S.D. Traian Stoia a amintit în plen experienţe mai mult decât neferi­cite, legate de variaţiile de preţuri în cazurile unor investiţii publice în Ti­mişoara. „Se creează suspiciuni atunci când, pentru un proiect de acum doi ani, o parcare subterană în zona Conti­nental - Bega, pentru înlocuirea pe partea de sus a pajiştei a 15 copaci şi 20 de tufe ni s-au cerut de la Primărie, după o socoteală ştiinţifică, 12 miliarde de lei vechi. După ce s-au refăcut cal­culele, au fost şapte miliarde. Atunci am propus să facem lucrarea în regie proprie. S-a acceptat, şi Institutul de Cercetări de la Simeria ne-a propus să ne facă lucrarea cu 50 de milioane de lei vechi. În condiţiile astea, trebuie să fiţi de acord că trebuie să fii suspicios”.
În acelaşi context, Simion Moşiu a adus în discuţie faptul că la aceeaşi firmă prestatoare, societatea ieşeană Green Project, au existat diferenţe sub­stanţiale în ceea ce priveşte moderni­zarea metrului pătrat de parc. „Eu am vrut să mai aduc aminte că dacă 30 de euro metrul pătrat sunt aceste două parcuri, cum îşi explică faptul că la aceeaşi firmă, un proiect de 1.600 de metri pătraţi, la Parcul Doinei, era de 120 de euro pe metrul pătrat?”
Până la urmă, însă, s-a adus în discuţie faptul că respectivele proiecte de modernizare de parcuri urmează a fi realizate din fonduri europene şi că, în eventualitatea în care s-ar mai amâna discutarea şi adoptarea lor, s-ar putea ajunge în situaţia pierderii finanţării, lucru care a dus la votarea ambelor proiecte.
Totuşi, după cum mărturiseau încă de la acea şedinţă de Consiliu Local, mulţi consilieri locali nu s-au lămurit cu privire la diferenţele destul de mari de preţ legate de modernizarea me­trului pătrat de parc.


Evaluări grosiere

 

Consilerul local P.N.L. Petru Ehe­gartner ne-a confirmat faptul că dis­cuţiile de la ultima şedinţă a Consiliului Local au fost alimentate de nişte sus­piciuni din trecut, rămase nelămurite.„Au existat nişte suspiciuni care ve­neau de la nişte precedente în care cos­turile au fost exagerate, deşi veneau de la acelaşi ofertant. Dar la cele două proiecte nu erau costuri foarte mari. Şi de aici a pornit o întreagă discuţie. Era ideea motivării costului ridicat din trecut al unor lucrări care acum sunt mult mai ieftine. Au fost câteva pro­iecte care deveniseră aşa, un fel de şla­găr, fiind respinse în mod repetat din cauza costurilor”.
Petru Ehegartner mai spune că evaluările primite de consilieri în le­gătură cu aceste investiţii nu sunt în­totdeauna foarte clare. „Există apre­cieri de genul «mi se pare cam mult», care nu întotdeauna sunt corecte. În acele documentaţii justificative se spu­ne că se amenajează o anumită supra­faţă, care se plantează cu anumiţi ar­buşti, că se construiesc 16 trasee de bi­cicletă, şi aşa mai departe. Este vorba de o evaluare făcută la modul grosier. De ce spun asta? Pentru că un coş de gu­­noi poate costa două milioane sau 20 de milioane. Aici apar de fapt nelămu­riri”. Practic, din documentaţia înain­tată consilierilor locali pe proiecte cum sunt cele legate de modernizarea Parcurilor Justiţiei şi Alpinet, pe care reprezentanţii Primăriei nu s-au mai obosit să o posteze pe site, pentru dez­batere publică, se poate încropi doar o imagine vagă a investiţiei.
Vasile Ciupa, directorul Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, susţi­ne însă că, cu toate controversele, pre­ţurile modernizărilor parcurilor timi­şorene se înscriu în limite normale. „Pe aceste modernizări de parcuri de acum nu se depăşeşte suma de 22, respectiv 28 de euro pe metrul pătrat. Se încadrează fără probleme în limite normale. Mo­dernizarea unui parc poate ajunge pâ­nă la 50 de euro în medie pe metrul pătrat, dacă se face toată infrastructura, de la instalaţii elec­trice până la instalaţii de irigare. Fa­cem comparaţia cu un metru pătrat de clădire, unde se poate ajunge la 250 de euro pe metrul pătrat. Nu se înţelege că una e să ai un parc unde ai sursa de curent sau apă acolo, alta e situaţia aceea de pe Intrarea Doinei, unde am vrut să facem, la solicitatea cetăţenilor, nişte instalaţii mai complexe, iar sursa de apă e la 200 - 300 de metri, canali­za­rea şi curentul la fel şi normal că pre­ţurile se ridică”. 
Vasile Ciupa susţine că de multe ori discrepanţele legislative ar fi de vină pentru discrepanţele de preţ. „Multe proiecte noi le-am făcut în 2007 şi 2008, iar în 2009 au apărut schimbări semnificative de legislaţie. Şi a trebuit să reactualizăm documentaţia con­form noilor cerinţe”.


Primăria Timişoara face atribuiri interesante de proiecte

În privinţa modernizării celor două parcuri, Alpinet şi Justiţiei, discutată la ultima şedinţă de Consiliu Local, poves­tea realizării documentaţiei prealabile e destul de stufoasă şi costisitoare. Astfel, documentaţiile tehnice şi stu­diile de fezabilitate iniţiale (făcute în gol, după tradiţia studiilor de fezabi­litate nematerializate sau a proiectelor pe hârtie) au trebuit reactualizate.
În ianuarie 2010, Primăria Timi­şoara estima că refacerea docu­men­taţiei pentru modernizarea Parcului Alpinet va costa peste 145.000 de lei. Într-un final, contractul pentru reac­tualizarea docu­mentaţiei a fost atribuit firmei Green Project pentru suma de 80.000 de lei, fiind respinsă o ofertă mai mică – de 64.887 de lei, a firmei Garden Center, pe motiv că „oferta a fost considerată inaccep­tabilă în te­meiul prevederilor H.G. 925/2006, referitoare la atribuirea con­tractelor de achiziţie, cu modificările şi com­pletările ulterioare”.
În cazul refacerii documentaţiei pentru Parcul Justiţiei, Primăria estima devizul total la peste 145.000 de lei, contractul fiind adjudecat tot de Green Project cu suma de 80.000, deşi şi aici a existat o ofertă mai mică, refuzată pe motiv că e „inacceptabilă”.