Ajunsă, nu doar datorită roma­nelor lui Mario Puzo, o “marcă naţională”, Mafia italiană, în toate formele ei de manifestare, pare să fi avut în 2010 un an plin, operaţiunile ilegale de tot soiul în care a fost implicată nefiind în vreun fel afectate de criză.


Investiţii în sectorul telecomunicaţiilor

Un prim eveniment major în ca­len­darul războiului purtat în 2010 de au­torităţile italiene cu grupările mafiote din ţară a fost semnalat la sfârşitul lunii februarie, când Justiţia italiană a emis 56 de mandate de arestare, inclusiv pe numele unor manageri de top ai unor companii de telecomunicaţii, implicaţi într-o fraudă de 365 de milioane de euro. Între cele 56 de mandate, nouă au fost emise pe numele unor contacte din străinătate ale Mafiei italiene, res­pectiv cinci în Marea Britanie, trei în Elveţia şi una în Statele Unite.
Parchetul a cerut totodată pune­rea sub tutelă a două companii impli­cate în scandal, Telecom Italia Sparkle şi Fastweb. Procurorii au susţinut că Fastweb şi Telecom Italia Sparkle au facturat servicii inexistente de telefo­nie şi Internet de circa 1,8 miliarde de euro, cu companii străine, fraudând astfel Fiscul cu 365 milioane de euro.
“Spălarea de bani a fost realizată prin facturarea falsă a unor servicii de telefonie şi Internet care au provocat sta­tului o pagubă de 365 de milioane de euro prin neplata TVA-ului. Facturile au fost folosite pentru operaţiuni in­exis­tente în valoare de 1,8 miliarde euro”, se menţiona într-un comunicat al par­chetului de la Roma, în care se preciza şi că mulţi dintre corporatiştii impli­caţi în anchetă sunt suspecţi de legături foarte puternice cu grupări mafiote din Peninsulă, care ar fi bene­ficiat şi ele de operaţiunile de spălare de bani.
Una din cele două companii anche­­tate, Fastweb, a arătat într-un comuni­cat că se consideră parte lezată în acest caz, confirmând totodată că fostul di­rector delegat, Stefano Parisi, precum şi alţi doi directori fac obiectul anche­tei. Justiţia italiană a lansat în paralel punerea sub sechestru a unor bunuri mobiliare şi imobiliare, în Italia şi stră­inătate, în valoare de mai multe zeci de milioane de euro.


Ajutor de la băncile austriece

Câteva săptămâni mai târziu, la în­ceputul lunii martie, în Italia izbuc­nea un alt scandal de proporţii legat de aju­to­rul pe care o serie de grupări mafiote ita­liene l-ar fi primit din partea unor bănci austriece. Potrivit procuro­rilor italieni, mai multe bănci austriece au ajutat la spălarea a două miliarde de euro pentru Mafia italiană, în perioada 2005 - 2007.
O parte din transferuri ar fi fost fă­cute chiar de companiile de teleco­mu­nicaţii care făceau obiectul anche­tei deschise de autorităţile italiene în luna februarie : Fastweb şi Telecom Italia Sparkle, active în sectorul servi­ciilor pentru internet. Trei bănci sus­pectate de spălare de bani au informat autorităţile privind transferul de fon­duri ale clienţilor italieni.
Încă din toamna lui 2007, pro­cu­rorii austrieci au dispus, la cererea autorităţilor italiene, verificarea unor conturi, însă posesorii acestora ştiau că nu mai sunt sigure.


Arestări transfrontaliere

Tot în luna martie a acestui an, o operaţiune de amploare a procurorilor italieni a demonstrat că o parte din familiile mafiote din Italia au început să-şi facă reprezentanţe în statele bine dezvoltate din punct de vedere econo­mic. În acest caz, ancheta a fost dema­ra­tă simultan în Italia şi Statele Unite împotriva unei familii din Palermo, şi s-a soldat cu arestarea a 20 de persoane în Sicilia şi a altor şase la New York şi Miami.
Operaţiunea, denumită “Paesan Blues”, a fost coordonată de Parchetul din Palermo, care a emis mandate de arestare pe numele a circa 20 de persoane pentru asociere cu Mafia, spălare de bani, tentativă de omor şi trafic de droguri. Aceste arestări au vizat anihilarea familiei Santa Maria di Gesu, din Palermo, şi a ramificaţiilor sale din Statele Unite. Capii familiei Santa Maria di Gesu, Gioacchino Corso şi fratele său, Giampaolo, au fost arestaţi la Palermo, capitala Siciliei. În paralel, în Statele Unite, şase persoa­ne au fost arestate de Biroul Federal de Investigaţii (F.B.I.) la Miami şi la New York unde se deplasaseră de mai multe zile agenţi ai Poliţiei italiene care au colaborat timp de aproape doi ani cu omologii lor americani. În cadrul aces­tei operaţiuni au fost confiscate canti­tăţi mari de arme, dar şi documente din care reieşeau transferuri bancare transoceanice între celulele grupării mafiote. Printre documentele confis­cate în Sicilia s-a numărat şi un fel de listă cu victimele obligate să plătească “pizzo” (impozitul Mafiei). Subsecre­tarul de stat italian de Interne Alfredo Mantovano a calificat această opera­ţiune ca fiind un rezultat foarte impor­tant, care demonstrează eficienţa co­operării internaţionale.


300 de arestări în rândul mafiei calabreze

La mijlocul lunii iulie a acestui an, aproximativ 3.000 de agenţi ai Poliţiei şi Carabinierilor au participat la cea mai mare operaţiune împotriva Mafiei ca­labreze desfăşurată în Italia în ultimii ani. Peste 300 de persoane au fost ares­tate, inclusiv liderul grupării Ndran­gheta, în sutele de descinderi din Cala­bria şi din nordul Peninsulei. Opera­ţiunea a fost considerată de presa ita­liană o puternică lovitură dată Ndran­gheta, considerată drept cea mai pu­ternică organizaţie mafiotă din Italia. Megaoperaţiunea, numită “Il Crimi­ne”, soldată cu 304 arestări, a vizat clanurile mafiote din regiunea Calabria (sud), dar şi ramificaţiile acestora în nordul Pen­insulei, în special în regiu­nea Lom­bardia. Acuzaţiile împotriva sutelor de suspecţi sunt asociere în scop mafiot, trafic de arme şi de droguri, asasinate şi acţiuni de extorsiune. Procurorii ita­lieni au reuşit să afle conexiunile pe care Ndrangheta le avea în nordul Ita­liei, cu implicaţii în activităţile co­mer­ciale, administrative şi chiar politice. În ace­eaşi operaţiune, în afară de ares­tări, au fost confiscate bunuri, arme şi droguri în valoare de zeci de milioane de euro. “Arestările au avut loc în ur­ma unor an­chete complexe efectuate de procurorii din Milano şi din Reggio Calabria. In­vestigaţiile au permis gă­sirea probelor privind activităţi ilicite din regiunea Calabria, dar şi infiltra­rea Ndrangheta în nordul Italiei, unde activităţile ile­gale erau extinse în di­verse domenii economice”, se menţio­na într-un co­municat oficial al Depar­tamentului ita­lian Antimafie.
Printre persoanele arestate s-a numărat însuşi Domenico Oppedisano, în vârstă de 80 de ani, considerat numărul unu în ierarhia clanurilor ca­labreze. Oppedisano, care trăia într-o vilă luxoasă din Rosarno (Calabria), pe malul Mării Tireniene, în apropiere de Sicilia, fusese ales liderul absolut al Ndrangheta (“il capo dei capi”) pe 19 august 2009, cu ocazia unei căsătorii între copiii unor lideri ai clanurilor calabreze.
Cu toate acestea, procurorul-ad­junct al Tribunalului din Reggio Cala­bria, Nicola Gratteri, care are escortă personală din 1989, de teama unui aten­tat, recunoaşte că aceasta nu este vic­toria finală împotriva mafiei calabreze. “Mafia va fi distrusă doar atunci când va dispărea omul de pe Terra. Acţiu­nile Ndrangheta pot fi limitate în pro­porţie de 80% dacă ar exista curajul, voinţa şi libertatea de acţiune pentru crearea unui sistem judiciar din ce în ce mai puternic”, a afirmat Nicola Grat­teri, implicat de peste 20 de ani în in­vestigarea activităţilor mafiote.


Ndrangheta a revenit în actualitate

Gruparea mafiotă calabriană Ndran­gheta a fost însă din nou adusă în discuţie în urmă cu câteva zile, după ce s-a descoperit că o informatoare a Poliţiei italiene, infiltrată în mafia ca­labreză, a fost ucisă, iar cadavrul său a fost dizolvat în acid sulfuric. Lea Garo­falo, de 35 de ani, furniza infor­maţii Po­liţiei italiene încă din 2002, însă şi-a pier­dut protec­ţia legală în 2006. Ea ar fi fost atrasă într-o cap­ca­nă de fostul ei parte­ner de viaţă, ma­fiotul Carlo Cosco, sub pretextul că vrea să ţină legătura cu fiica lor. Cosco şi un complice, Massimo Sa­batino, sunt acuzaţi că au convins fe­­meia să vină la Milano, pentru a dis­cuta despre relaţia lor, în 24 noiembrie 2009. 
La acea vreme, Cosco şi Sabatino erau în închisoare, pentru că încerca­se­ră s-o răpească pe Garofalo în luna mai. Alţi doi mafioţi, ale căror nume nu au fost făcute publice, ar fi răpit-o pe victimă şi au dus-o la fraţii lui Cosco, Giuseppe şi Vito, care au ucis-o. Ulterior, ei i-au dizolvat cadavrul în acid sulfuric, undeva lângă Milano. Poliţiştii spun că există dovezi ce arată că Garofalo a fost “intero­gată” într-un depozit, îna­inte de a fi uci­să, în noaptea de 24 spre 25 noiembrie 2009.
Autorităţile italiene au emis, în acest caz, şase mandate de arestare, inclusiv pe numele lui Cosco şi Saba­tino, care sunt încă închişi.
Poliţiştii nu au precizat motivul pentru care femeii îi fusese retrasă pro­tecţia din programul pentru martori sau de ce aceasta nu şi-a angajat o gardă de corp după ce Mafia încercase s-o răpească în luna mai a anului trecut.