Maher Iskandarani, urmăritul internaţional cu adresă cunoscută, aşteaptă prescripţia

Maher, fratele omului de afaceri sirian Zaher Iskandarani, continuă să fie “imposibil de găsit” pentru autorităţile timişene. Deşi are statutul de urmărit internaţional, acesta a iniţiat în ultimii trei ani mai multe procese la instanţe timişene, specificându-şi de fiecare dată adresa de domiciliu. Cu toate acestea, nimeni nu a întreprins demersurile necesare pentru a-l căuta la domiciliul declarat. Peste trei ani, când expiră şi mandatul european de arestare, Maher va avea undă verde să se întoarcă în România, fără niciun fel de probleme.

Un justiţiabil activ

În 1993-1994 Maher Iskandarani, fratele celebrului afacerist sirian Zaher Iskandarani, devenise unul dintre cele mai cunoscute figuri din Timişoara. În 1995 Maher a fost condamnat la doi ani închisoare, acuzat fiind că, în 21 de­cem­brie 1994, a participat la o alter­caţie în cursul căreia a folosit ilegal o armă de foc. Deşi, teoretic, sirianul e cău­tat de mai bine de 16 ani, acesta s-a dovedit, în tot acest timp, un justiţiabil foarte activ în instanţele timişene.

În cazul său, s-a emis în ianuarie 2008 un mandat european de arestare, în ideea că, dacă va fi depistat în ţările mem­bre, să poată fi extrădat în Româ­nia. Deşi mandatul a fost emis după o perioadă de un an de la momentul inte­grării Româ­niei în Uniunea Europeană, fiind recon­firmat cu aceeaşi ocazie şi mandatul in­ternaţional emis pe numele lui Maher Is­kandarani, în 30 mai 2008, fiind la curent cu se întâmplă în instan­ţele din Timiş, aces­ta a contestat la Tri­bunalul Timiş exe­cutarea mandatului eu­ropean. După luni bune de la momen­tul înaintării acţiunii în instanţă, magi­straţii Tribunalului Timiş i-au respins acţiunea iniţiată. Si­rianul nu s-a oprit aici şi, în luna octom­brie a anului tre­cut, a solicitat Tribu­nalului Timiş să con­state prescripţia infracţiunii de care era acuzat : aso­cierea pentru săvârşirea de infracţiuni.

Maher a iniţiat acţiunea alături de alţi trei sirieni condamnaţi – Mohamad Sabi Idris Kroma, Ali Salti şi Abdine Ah­mad. Citarea în acest proces s-a făcut în cel mai original mod posibil : prin afişare la Consiliul Local. Magistraţii cărora le-a fost repartizat cazul au soli­citat să li se comunice cazierele condam­naţilor, au efecutat adrese la Biroul Executări Penale şi, ulterior, au făcut adrese şi către Ministerul Justiţiei şi Interpol. În cele din urmă, în acest an, ma­gistraţii au ajuns la o concluzie cla­ră, admiţând cererea numai în ceea ce-l priveşte pe Mohamad Sabi, respingând în rest celelalte cereri.

La fel ca şi în procesul anterior, în care Maher Iskandarani a contestat, fără succes, emiterea pe numele său a unui mandat european de arestare, sirianul cerea amnistierea faptelor, invocând Legea 543/2002, care specifică faptul că „se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare până la cinci ani inclusiv”, măsură care nu se aplică, însă, celor condamnaţi pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

“Într-adevăr, în urma deciziei in­stanţei, faptele nu s-au prescris. Maher Iskandarani rămâne în continuare ur­mărit internaţional. S-a constatat pre­scrierea doar pentru unul dintre con­damnaţii care au solicitat acest lucru. Maher Iskandarani va mai rămâne încă trei ani urmărit, ţinând cont de perioa­da în care s-a emis mandatul de arestare eu­ropean pe numele său”,spune comi­sa­rul Adrian Cioară, şeful compartimen­tului Urmăriri din cadrul Poliţiei Timiş.

Deci, în trei ani, Maher Iskan­da­ra­ni va putea veni fără probleme la Ti­mişoara, fără să mai aibă probleme cu autorităţile. E vorba de aceleaşi autori­tăţi care, timp de 16 ani, s-au “chinuit” fără succes să îl găsească, Maher Is­kandarani fiind unul dintre urmăriţii cu cea mai mare vechime din baza de date privind urmăriţii a Poliţiei timişene. 

Urmărit cu adresă cunoscută

Cel mai interesant aspect legat de maratonul judiciar al sirianului e că Maher şi-a precizat adresa de la care petiţiona în calitate de justiţiabil, la toate procesele pe care le-a iniţiat. În plus, deşi autorităţile îl caută de mai bine de 16 ani, Maher Iskandarani şi-a angajat fără probleme avocat în Timi­şoara. Spectaculoasă a fost poziţia Tri­bunalului Timiş, care a recunoscut, într-o adresă trimisă Redacţiei TIM­POLIS, că Maher Iskandarani, deşi îşi angajase avocat, şi-a dat fără probleme în dosar adresa din Siria. „În con­tes­taţia formulată, avocatul contestato­rului a indicat o adresă a acestuia, identică celei cunoscute din dosarul 2350/30/2008”, specificau reprezen­tanţii instanţei timişene. Însă magis­traţii nu au comunicat-o Poliţiei pentru că, ni se preciza în aceeaşi adresă, „in­stanţa penală sesizată cu soluţionarea contestaţiei nu are nicio obligaţie în acest sens”…

Cu alte cuvinte dacă un urmărit general deschide o acţiune în instanţă, în cazul său nu se fac niciun fel de ve­rificări, deşi instanţa, prin însăşi spe­cificul respectivei cauze în care urmă­ritul e parte (contestarea mandatului european de urmărire sau constatarea prescripţiei) ştie foarte bine care e statutul respectivului justiţiabil. Astfel, deşi ştie că iniţiatorul acţiunii e urmărit general, iar pentru a demara acţiunea în instanţă respectivul urmărit îşi co­munică şi adresa, instanţa nu face mi­nimul efort de a notifica Poliţia, care îl caută pe acelaşi urmărit de mai bine de un deceniu. Iar motivaţia e clară : atâta vreme cât legea nu specifică în mod clar această obligaţie, atunci, în opinia celor care au decis să nu facă nimic în acest caz, nu are rost ca nimeni să-şi bată capul cu anunţarea Poliţiei.

Acord de extrădare blocat la Parlament

Conform informaţiilor confir­mate de Tribunalul Timiş, Maher Iskandarani se pare că domiciliază în continuare în Siria, adresa sa de domiciliu fiind indicată în localitatea Sonege.

Maher Iskandarani este doar unul dintre cetăţenii de origine arabă care au comis infracţiuni pe terito­riul României şi se adăpostesc de ani de zile, fără probleme, în Siria, în capul listei fiind celebrul Omar Hay­ssam.

Din păcate, nici autorităţile ro­mâne nu par dornice să per­fecteze prea curând mult-discutatul acord cu Siria, privind extrădarea şi transfe­rarea persoanelor condam­nate în vederea executării pedep­se­lor pri­vative de libertate, acord care este blocat la comisiile Parla­men­tului, acestea considerând că, în con­textul tensiunilor sociale şi politice din Siria, aprobarea respectivului acord ar avea efecte negative asu­pra imaginii ţării noastre. În acest sens, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Cor­lă­ţean, a declarat recent că la nivelul Comisiei a fost îngheţată procedura de ratificare a unor acorduri cu Siria.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, în 3 februarie, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între Ro­mânia şi Republica Arabă Siriană, privind extrădarea şi a celui privind transferarea persoanelor condam­na­te în vederea executării pedepselor privative de libertate, semnate la Bucureşti la 10 noiem­brie 2010.

În prezent, relaţiile de extrădare între România şi Republica Arabă Siriană sunt reglementate de un do­cument vechi de 30 de ani care este, evi­dent, total depăşit de vremuri – e vorba despre Convenţia între Repu­blica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană, privind asistenţa ju­diciară în materie civilă, familială şi penală, semnată la Damasc la 2 de­cembrie 1978.

Mandatul european de arestare nu  ajută prea mult

În ultimii ani, autorităţile timi­şene care au competenţe pe găsirea şi aducerea în ţară a condamnaţilor care se sustrag de la executarea pedepsei, ar fi trebuit să aibă un sprijin în aplicarea mandatului euro­pean de arestare – un demers judi­ciar care, teoretic, face mult mai uşor schimbul de urmăriţi general capturaţi la nivelul statelor comu­nitare.

Emiterea acestui mandat euro­pean de arestare nu mai este un de­mers ieşit din comun în vestul ţării – Tribunalul Timiş, de exemplu, apro­bând anual emiterea acestui tip de mandat în peste 40 de cazuri.

Mandatul european de arestare nu ajută doar autorităţile române să repereze urmăriţii internaţional cău­taţi, ci le permite şi statelor comu­nitare să obţină mult mai uşor extră­darea din România a cetăţenilor români care au comis infracţiuni pe teritoriul acestor ţări. 

Procurorul Mircea Andreş (foto), şeful Serviciului de Investi­gare a Infracţiunilor de Crimă Orga­nizată şi Terorism Timişoara, spune că, din păcate, în ultima perioadă s-a dovedit că, în relaţia cu unele state cel pu­ţin, operaţiunile aferente mandatului european de arestare nu funcţio­nează. “Noi am dat curs foarte repe­de solicitărilor altor state, atunci când au fost emise mandate de are­stare europene pe numele unor ro­mâni. În unele state, însă, reciproca nu e valabilă. De exemplu, acum opt luni am în­treprins demer­suri pentru a se emite mandate europene de arestare pen­tru şapte  români din Irlanda, iar au­torităţile irlandeze nu par deloc interesate de acest aspect. În prima fază i-au arestat, i-au ţinut două săp­tămâni, după care le-au dat drumnul, nu se ştie pe ce considerente”, pre­cizează Mircea Andreş.