Majorarea vârstei de pensionare, contestată la nivel european

Îmbătrânirea populaţiei, una dintre principalele probleme care îngrijorează oficialii europeni, a făcut, la începutul acestui an, subiectul unui nou sondaj al Eurostat. Potrivit rezultatelor obţinute, deşi sunt conştienţi că, în actuala formulă, sistemele de pensii nu vor putea fi menţinute, europenii se declară în marea lor majoritate împotriva creşterii actualei vârste de pensionare.

Europenii de vârsta a treia vor să fie activi

Conform ultimului sondaj Euro­barometru, comandat de Comisia Eu­ropeană, pe tematici legate de tendin­ţele demografice din spaţiul comunitar, 71% dintre europeni sunt conştienţi că populaţia Europei este în curs de îm­bătrânire, dar numai 42% sunt îngri­joraţi de această evoluţie. Acest rezul­tat contrastează puternic cu percep­ţiile responsabililor politici, care pri­vesc îmbătrânirea populaţiei drept o problemă majoră.

Pentru cei mai mulţi dintre eu­ropeni, persoanele cu vârsta de 55 de ani sau mai mult joacă un rol major în domenii cheie ale societăţii. Peste 60% cred că ar trebui să ni se permită să continuăm să lucrăm după vârsta de pensionare şi o treime afirmă că le-ar plăcea să lucreze mai mult. În mod surprinzător, persoanele aproape de vârsta de pensionare sunt mai sus­ceptibile să împărtăşească această opinie decât tânăra generaţie.“Oa­menii sunt gata să rămână activi pe măsură ce înaintează în vârstă. Sunt convins că instituţiile europene vor acţiona pentru a mobiliza cetăţenii, părţile interesate şi factorii de decizie să acţioneze pentru promovarea îmbă­trânirii active şi pentru abordarea în mod pozitiv a problemelor îmbătrâ­nirii”, a declarat Laszlo Andor, comi­sar pentru ocuparea forţei de muncă. 

Sondajul arată că definiţiile re­feritoare la “tânăr” şi “bătrân” diferă semnificativ de la o ţară la alta. În Malta, Portugalia şi Suedia, persoanele sub 37 de ani sunt considerate tinere, în timp ce în Cipru şi Grecia per­soa­nele sunt considerate tinere până la 50 de ani. În medie, europenii cred că în­cepem să fim consideraţi bătrâni puţin înainte de 64 de ani şi nu mai suntem consideraţi tineri de la vârsta de 41,8 ani. 

În ceea ce priveşte pensionarea, numai unul din trei europeni este de acord cu ideea că vârsta oficială de pensionare va trebui sa fie mărită până în 2030, chiar dacă aceasta este în prezent o prioritate politică evidentă în multe state membre. Cu toate aces­tea, există o puternică susţinere (61%) pentru ideea că oamenii ar trebui să fie lăsaţi să continue să lucreze după ce au ajuns la vârsta oficială de pen­sionare. 53 % resping ideea unei vârste obligatorii de pensionare, însă există diferenţe enorme între statele mem­bre.

Cu toate că vârsta tipică de pen­sio­nare este de 65 de ani, vârsta medie de ieşire de pe piaţa forţei de muncă anul trecut a fost de aproximativ 61,5 ani. 42% dintre europeni cred că vor fi capabili să îşi desfăşoare activitatea curentă după 65 de ani, în timp ce 17% se aşteaptă să nu poată să continue la locul de muncă actual până la 60 de ani. O treime dintre europeni afirmă că ar dori să continue să lucreze după ce ajung la vârsta pensionării, iar ideea combinării unei activităţi cu timp parţial cu o pensie parţială este mai atractivă decât ieşirea completă la pensie pentru aproape două treimi dintre europeni, potrivit Reprezentan­ţei C.E. la Bucureşti.

Pensionările pentru limită de vârstă, în creştere în Timiş

În România deficitul în creştere al fondului de pensii este accentuat de faptul că, dacă în sistemul de benefi­ciari, intră tot mai multe persoane, contribuţiile la acest fond sunt în scă­dere. În Timiş şi pe parcursul anului tre­cut s-au înregistrat creşteri nu foarte mari, dar constante ale numărului de pensionari. În prezent sunt înregistraţi la Casa Judeţeană de Pensii 158.545 de pensionari.

“A crescut numărul pensiilor pentru segmentul celor pensionaţi pentru limită de vârstă, ceea ce e oarecum de înţeles. Pe de altă parte, a scăzut numărul pensionărilor anticipate şi au scăzut şi pensiile de invaliditate, pe fondul controalelor care s-au mai făcut şi care au dus la depensionări”,spune Viorel Popa, şeful Serviciului Comuni­care Resurse Umane al Casei Judeţene de Pensii Timiş.