Mâncare contrafăcută – scandal naţional în China

Fără să-şi dezmintă renumele de “patrie a contrafacerilor”, China şochează opinia publică internaţională prin cazurile de contrafaceri de produse alimentare descoperite recent de autorităţi. După scandalul laptelui infestat cu melamină (o răşină folosită în industria chimică), noile controverse legate de “ouăle industriale”, orezul cu plastic şi medicamentele veterinare vândute pe post de suplimentare alimentare umane ridică semne de întrebare asupra limitelor şi iresponsabilităţii industriei contrafacerilor “made in China”.

5.000 de companii închise în industria alimentară

La jumătatea acestui an, presate de scandalul generat de decesul îmbol­năvirii a mii de bebeluşi, intoxicaţi de laptele cu melamină (un aditiv toxic in­dustrial) pus în vânzare în comerţ, au­torităţile chineze au declanşat controa­le de proporţii în industria alimentară chineză. Iar rezultatele au fost şocante. Astfel, autorităţile chineze au anunţat că au arestat aproximativ 2.000 de per­soane şi au închis aproximativ 5.000 de companii, în cadrul campaniei de mă­suri pentru securitate alimentară.

Aproximativ şase milioane de locuri de producţie şi distribuţie au fost inspectate în cadrul acestei campanii, conform Comisiei chineze pentru Se­curitate Alimentară, care a precizat că persoanele găsite vinovate vor fi tra­tate cu severitate.

China a anunţat în acest sens o aplicare strictă a pedepsei cu moartea celor vinovaţi de cele mai grave infrac­ţiuni la adresa securităţii alimentare.

Ţara se confruntă, frecvent, cu scandaluri în acest sector. Scandaluri recente au avut în centru ulei de gătit reciclat, ouă vopsite cu coloranţi no­civi, ciuperci cancerigene, tofu contra­făcută sau vin alterat.

Autorităţile au sesizat, în aprilie, prezenţa în carnea de porc a substan­ţei clenbuterol, un anabolizant care redu­ce volumul grăsimii, în favoarea muşchi­lor, după ce au descoperit feluri tradiţio­nale chinezeşti de mâncare pregătită la aburi colorate cu agenţi chimici.

A fost descoperită, de asemenea, carne de porc care conţinea atât de mul­te bacterii, încât devenea fluorescentă pe întuneric, soia cu nitraţi canceri­geni şi orez contaminat cu metale gre­le. La acestea se adaugă mari cantităţi de tăiţei de orez fabricaţi din boabe stricate, vânduţi cu aditivi potenţial cancerigeni.

Cursuri de contrafăcut ouă

Cu toate campaniile autorităţilor, fără să fie impresionate nici măcar de riscul aplicării pedepsei capitale, re­ţelele de contrafacere de produse ali­mentare din China predau şi cursuri on­line, cu plată, celor dispuşi să se lan­seze în industria alimentelor măsluite.

În acest sens, a făcut vâlvă desco­perirea de către BBC a unei “şcoli on­line” din China care îi învăţa contra cost pe întreprinzători cum să obţină, de pildă, “ouă industriale”, din carbonat de calciu, amidon, răşină, gelatină, alumină şi alte produse chimice.

“Oul crud se formează în formă plină cam 2/3, se pun clorură de calciu, coloranţi şi oul începe să capete forma cunoscută. Gălbenuşul de ou se for­mea­ză în matriţa rotundă. Se foloseşte pen­tru gălbenuş clorură de calciu, şi, prin adăugarea unui pigment galben culoa­rea devine cea de gălbenuş de ou crud”,se preciza în cursul online de contra­fa­cere a ouălor. Coaja se obţinea prin cu­fundarea în parafină a oului de răşină.

“În timpul prăjirii se formează mul­te bule mici, dar mulţi oameni nu remar­că diferenţa. Oul arată exact la fel şi are gust mai bun decât cel adevărat. Costul oului fals e de doar 0,55 Yuan pe kilogram, în timp ce ouăle adevărate costă 5,6 Yuan pe kilogram”,se mai preciza în acelaşi curs de măsluit ouă.

În aceste condiţii, nu e de mirare că în China cazurile de toxiinfecţii ali­mentare în masă cresc spectaculos de la an la an. Dacă în 2001, de pildă, se raportau 100 de toxiinfecţii alimentare care afectau mai mult de 1.000 de per­soane, anul trecut în China au existat peste 1.500 de cazuri de acest gen.

Orez de plastic

Tot în acest an China a fost impli­cată într-un nou scandal de acest gen, după ce o serie de publicaţii coreene au acuzat mai multe companii chinezeşti că produc şi vând orez amestecat cu plastic.

Conform publicaţiei The Korea Times, în China s-ar produce şi vinde pe scară largă orez din plastic, ames­tecat cu orez obişnuit.

“Epicentrul” acestei industrii este indicat ca fiind oraşul chinez Taiyuan, din provincia Shaanxi, unde se găsesc peste zece unităţi mari de prelucrare şi ambalare a orezului.

Potrivit publicaţiilor coreene care au scris despre acest subiect, orezul fals este un amestec de cartofi, cartofi dulci şi plastic. Este obţinut prin tocarea cartofilor, care sunt fărâmaţi în bucăţi mici, de dimensiunea bobului de orez, după care sunt “îmbunătăţiţi” cu răşini sintetice.

“Noul” orez nu se comportă ca şi cel normal, rămânând tare chiar şi du­pă ce a fost fiert. 

Un reprezentant al Asociaţiei Re­staurantelor din China a declarat că, dacă se consumă trei farfurii din acest orez e ca şi cum s-ar consuma o saco­şă de plastic. 

Suplimente alimentare pentru oameni şi câini

Nici industria suplimentelor ali­mentare din China nu a fost scutită de scandaluri de acest gen. 

Recent a ieşit la iveală că un pro­ducator farmaceutic din China a intro­dus timp de ani de zile substanţe folo­site în medicamente veterinare în pro­dusele sale.

E vorba de suplimente alimentare în valoare de peste 30 de milioane de yuani, care ar fi fost contrafăcute în acest fel.  Suplimentul alimentar „Hong Kong Instant Asthma Relief”, exportat şi în Europa, trebuia să conţină ingrediente din medicina chineza precum Ginseng şi ciurperca Lingzhi. În realitate, con­form analizelor de laborator, principa­lele ingrediente utilizate erau amidonul şi maltodextrina (un aditiv alimentar), alături de substanţe folosite în medi­camente veterinare pentru câini.

Un reporter de la publicaţia Bei­jing Morning Post a descoperit că locul de producţie trecut pe etichetele aces­tor produse nu exista şi că firma Shanxi Tianlong Biotechnology Co., Ltd. in­dicată pe etichetă nu producea niciun medicament cu acest nume.

O investigaţie ulterioară a dus la concluzia că suplimentul fals era pro­dus într-o clădire abandonată dintr-un sat de lângă orasul Xi’an, în provincia nord-vestică chineza Shanxi. Această unitate clandestină a produs opt tipuri diferite de suplimente, incluzand „Hong Kong Instant Asthma Relief”, „Deep-sea Combined Revival Capsule” şi „Add Strength”, o parte din aceste supli­mente alimentare fiind şi exportate.

Experţii consultaţi au avertizat că medicamentele veterinare utilizate în aceste suplimente alimentare sunt făcute pentru a se conforma condiţiilor fiziologice şi metabolice ale animalelor – iar consumul lor de către oameni ar putea duce la un proces de otrăvire len­tă, ce ar putea provoca în cele din urmă chiar decesul.  Ministerul chinez al Sănătăţii a publicat în acest an o lis­tă cu 51 de medicamente şi suplimente contrafăcute. Printre ele, 19 suplimen­te diferite pentru ajustarea nivelului de zahăr în sânge conţineau chimicale toxice pentru oameni, precum sibutra­mina şi fenolftaleina.

Un caz şocant din care nu s-a învăţat nimic

Semnalarea acestor cazuri şocan­te legate de contrafaceri de alimente e cu atât mai suprinzătoare cu cât China a fost, în ultimii trei ani, ţara în care s-a declanşat o adevărată isterie legată de lap­tele contaminat cu melamină. Intuind ce impact va avea anunţul lor asupra exportului de produse alimentare, au­torităţile chineze au şovăit până când au anunţat, în septembrie 2008, că apro­ximativ 53.000 de copii au avut nevoie de îngrijiri în China, dintre care aproa­pe 13.000 au necesitat spitalizare, după ce au consumat lapte contaminat cu melamină. Majoritatea (82%) erau co­pii de până la doi ani. În prima fază s-a raportat moartea a şase bebeluşi în urma consumului laptelui infestat, dar ziarele internaţionale au speculat că, de fapt, numărul e mult mai mare.

Ancheta a stabilit că 22 de com­panii au vândut lapte contaminat cu melamină şi că acest produs, destinat pentru fabricarea de cleiuri, răşini şi îngrăşăminte simulează, în urma teste­lor de control, un aport de proteine. Companiile implicate în scandal adău­gau apă cu melamină în lapte, cres­când astfel volumul acestuia şi profiturile. Cele 22 de întreprinderi producătoare de lapte care au introdus pe piaţă produse contaminate au anunţat crea­rea unui fond special de indemnizaţie, în valoare de 160 de milioane de dolari pentru ajutorarea victimelor şi fami­liilor acestora.

Şi familiile afectate, şi avocaţii vic­timelor au criticat, însă, iniţiativa, sub­liniind că unii părinţi de copii îmbol­năviţi nu ar primi decât 300 de dolari.