Favorizată de prelungirea crizei, marea corupţie a crescut, ca fenomen, în aproape toate statele, scandalurile internaţionale implicând şpăgi fabuloase primite sau date succedându-se cu o viteză uluitoare. Cazurile de mare corupţie descoperite în ultimul an au venit să confirme faptul că aproape orice şi oricine are un preţ, şi că unele ţări şi-au făcut din corupţie o adevărată politică de stat.


China îşi răreşte contingentul magnaţilor

Poate şi în spiritul politicii de stân­ga, promovate de stat, cazurile de mare corupţie intens mediatizate în China îi au ca protagonişti pe unii din­tre cei mai bogaţi oameni de afaceri, pro-occidentali. În ultimii ani, peste ze­ce oameni de afaceri foarte bogaţi din China au ajuns după gratii, din cauza unor acuzaţii de corupţie, cei mai ghinionişti alegându-se cu închisoare pe viaţă sau chiar execuţie.
Ultimul pe listă a fost, în vara anu­lui trecut, Huang Guangyu, fondatorul reţelei de magazine de desfacere de produse electrice Gome, considerat cel mai bogat om din China. Magna­tul a fost condamnat la 14 ani închi­soare pentru corupţie, sentinţă care a pus capăt ascensiunii acestui om de afaceri independent, care, la un mo­ment dat, simboliza succesul chinez. Huang Guangyu a fost condamnat pentru “dare de mită, in­fracţiunea de insider trading (utiliza­rea de informaţii privilegiate la tran­zacţionarea de acţiuni) şi practici de afaceri ilegale”, după cum anunţa Agen­ţia China Nouă. A fost condamnat, de asemenea, la plata unei amenzi uriaşe, în valoare de peste 70 de milioane de euro, iar autorităţile au confiscat active care-i aparţineau, în valoare de aproxi­mativ 24 de milioane de euro. Huang era cunoscut anterior sub numele de “măcelar de preţuri”, pentru că tarife­le pe care le practica băteau orice concurenţă, sau ca “Sam Walton din China”, o referire la fondatorul gigan­tului american din domeniul distri­buţiei, Wal-Mart.  În timpul procesului, procurorii l-au acuzat că a efectuat comerţ ilegal cu devize străine via Hong Kong, a utili­zat informaţii privilegiate la tranzac­ţionarea de acţiuni privind o între­prin­dere din regiunea Shenzhen şi a oferit în total 540.000 de euro sub formă de şpăgi unor oficiali. Sumele de bani ofe­rite ca mită aveau ca scop obţinerea de avantaje induse pentru Gome Elec­trical Appliances Holdings şi socie­tatea sa imobiliară, Beijing Pengrun Real Estate Development Company. În perioada sa de glorie, Huang era prezentat adesea de presă ca un antre­prenor model, care a ştiut să profite de oportunităţile oferite de reformele economice chineze. Gradul de expune­re publică a afacerii sale pare însă că a avut un rol împotriva acestuia, con­ducând la o condamnare severă pen­tru a servi ca avertisment.  


Comisioane ilegale pentru achiziţie de armament, în Grecia

Statul comunitar cel mai afectat de criză, Grecia, a făcut anul trecut obiectul unor controale extrem de mi­nuţioase, cu echipe de raportori euro­peni, controale menite să desluşească dezastrul bugetar în care a ajuns această ţară. După audituri multiple, s-a ajuns la concluzia că de vină pentru situaţia economică actuală a Greciei sunt şi achiziţiile nejustificate de armament, făcute sub influenţa unor şpăgi sau comisioane informale date factorilor de decizie, care puteau gestiona bugete­le de apărare. Grecia – care are o populaţie de doar 11 milioane de locuitori –, a ajuns să fie principalul importator de arme convenţionale din Europa, si­tuându-se pe locul al cincilea în lume, după China, India, Emiratele Arabe Unite şi Coreea de Sud. Cheltuielile sale militare sunt cele mai mari din Uniu­nea Europeană ca procent din P.I.B. Acest stat a cheltuit peste un miliard de euro pe două submarine din Ger­mania şi intenţiona să achiziţioneze şase fregate şi 15 elicoptere militare din Franţa, iar în ultimii ani a cumpă­rat peste douăzeci de avioane F16, din Statele Unite, în valoare de peste 1,5 miliarde de euro.
La presiunea auditorilor europeni, în vara anului trecut, Departamentul pentru Infracţiuni Economice din Gre­cia a început investigarea tuturor con­tractelor de armament din ultimul de­ceniu, a căror valoare se ridică la 16 miliarde de euro, pentru a stabili dacă Atena a plătit prea mult sau a cumpă­rat echipament care nu îi era necesar.
La rândul lor, procurorii germani anchetează în prezent o serie de ofi­ciali greci care au primit mită pentru a aproba achiziţia celor două submarine în valoare de un miliard de euro. O parte a presei elene susţine însă că, dacă nu ar fi existat criza econo­mică, Grecia şi-ar fi continuat progra­mul de achiziţii nechibzuite de arma­ment, achiziţii favorizate de plăţile informale primite de responsabilii din sistemul de apărare.


Mita ca politică de stat

Controversatul site de dezvăluiri WikiLeaks arăta, anul trecut, că plata constantă a unor şpăgi către o serie de oficiali din Afganistan devenise o politică de stat a Iranului, care ar fi avut alocate în buget, an de an, sumele necesare mituirii unor parlamentari şi înalţi funcţionari afgani. Conform WikiLeaks, care cita note diplomatice secrete de la Ambasada americană din Kabul, “Iranul a luat o serie de măsuri pentru extinderea şi sporirea influen­ţei în Afganistan”, printre aceste măsuri numărându-se şi oferirea unor sume foarte mari de bani unor oficiali guvernamentali din Afganistan. Aces­te informaţii au apărut după ce Mi­nisterul afgan de Externe acuzase în mai multe rânduri Iranul că le-ar oferi mită milioane de dolari unor parla­mentari afgani.
WikiLeaks mai dezvăluia cu ace­eaşi ocazie că Iranul participa în se­cret la campania împotriva trupelor in­terna­ţio­nale din Afganistan, furnizându-le tali­banilor bani, armament şi pregătire.


Mită în “războiul telefoanelor inteligente”

Cum smart-phone-urile, aşa-numi­tele telefoane inteligente, au fost unele dintre cele mai cumpărate produse electronice anul trecut, foarte multe companii de profil şi-au creat modele proprii şi au încercat să le impună pe piaţă cum au ştiut mai bine. În acest context, un director al Com­paniei Apple a fost pus sub acuzare în California pentru luare de mită în schimbul dezvăluirii unor secrete cor­po­ratiste către companii din Asia care furnizează accesorii pentru iPhone şi iPod. Paul Shin Devine (foto), director al Apple pentru livrări internaţionale din 2005, a fost acuzat de autorităţile fe­derale că a primit mită din partea a cinci compa­nii asiatice, din Coreea de Sud, China, Taiwan şi Singapore. Devine a fost im­plicat şi într-un proces civil, sub acuzaţia că a încasat ilegal peste un milion de dolari, pe parcursul mai mul­tor ani, prin folosirea poziţiei deţinute la Apple pentru a obţine informaţii confi­denţia­le pe care le-a pus la dispoziţia furnizo­rilor Apple, pentru a-i ajuta să ob­ţină contracte avantajoase cu compania.


Mită record, la Moscova

Un record în materie de plăţi informale a fost stabilit în ultimele zile ale anului trecut în Rusia, unde un func­ţionar dintr-o regiune aflată în apropie­rea Moscovei a fost reţinut de Poliţie, fiind bănuit că a cerut mită în valoare de mai mult de un milion de euro. Vik­tor Volkov, coordonator al Departa­men­tului pentru Fondul Funciar din regiu­nea Tula, ar fi cerut 40 de milioane de ruble pentru a elibera o autorizaţie de construcţie pentru un hypermarket. În vârstă de 57 de ani, bărbatul a fost ares­tat preventiv, fiind anchetat şi pentru că a oferit mită şefului departamentului de resurse umane al regiunii, pentru a îi angaja pe soţia şi fiul său.
Acest caz a determinat presa rusă să afirme că în prezent corupţia este cvasi-răspândită în Rusia, în pofida intenţiei declarate a autorităţilor de a eradica fenomenul. Într-un articol de opinie publicat în decembrie, fostul li­der sovietic Mihail Gorbaciov apre­cia că Rusia este afectată de “o corup­ţie care se întinde la toate nivelurile funcţiei publice şi elitei societăţii”.