Pentru că bugetele restrânse de criză au făcut ca în unele state membre U.E. să nu se mai pună atât de mult accent pe controlul respectării legislaţiei de mediu, Uniunea Europeană a adoptat o nouă directivă care prevede norme mult mai stricte cu privire la emisiile industriale în atmosferă, şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a funcţiona marile întreprinderi poluatoare.


Noi reglementări, mai dure

În urmă cu câteva zile, o nouă di­rec­tivă de mediu a fost adoptată cu pri­vire la spaţiul Uniunii Europene, prin acest act normativ impunându-se nor­me mult mai stricte pentru marii polua­tori industriali. Directiva revizuită privind emisiile industriale, prevenirea şi controlul integrat al poluării are drept scop îmbunătăţirea la nivel local a calităţii aerului, apei şi a solului, re­glementând mai strict emisiile unei ga­me largi de poluanţi, inclusiv compuşi de sulf şi de azot, particule de praf, az­best şi metale grele. Actul revizuieşte valorile-limită de poluare care se aplică în sectorul industrial, iar marii poluatori trebuie să garanteze că, în condiţii nor­male de funcţionare, se aliniază acestor niveluri de poluare maximă admisă.
Se vrea, în acest sens, ca în toate statele comunitare să se aplice aceleaşi standarde şi criterii de mediu în cazul marilor poluatori, care vor trebui să-şi doteze instalaţiile cu cele mai bune teh­nici disponibile, abaterile de la această regulă fiind permise doar în cazul în care condiţiile locale şi caracteristicile tehnice ale instalaţiei ar conduce la costuri disproporţionat de mari pentru respectivele unităţi.
Conform Comisiei Europene, bene­ficiile rezultate în urma reducerii po­luării în sectorul industrial, în acord cu aceste noi reglementări, sunt estimate a fi între 7 şi 28 de miliarde de euro pe an, incluzând reducerea numărului de decese premature cu aproximativ 13.000 anual. Statele membre U.E., deci inclusiv România, au la dispoziţie doi ani, după intrarea în vigoare a di­rectivei, pentru a o transpune în legis­laţia internă şi a începe implemen­tarea noilor reglementări.


Timişoara, “pol” al poluării industriale

Conform Agenţiei pentru Protec­ţia Mediului Timiş, în jurul Timişoarei şi chiar în interiorul municipiului sunt concentraţi cei mai mari poluatori in­dustriali din judeţ. Ca factori de presiu­ne asupra mediului şi riscuri generate de poluare masivă, A.P.M. Timiş menţio­nează, în zona apropiată Timişoarei, activităţile de prospectare şi exploatare a petrolului de către Schela petrolieră Satchinez, activităţile industriale, din care rezultă poluanţi atmosferici pro­duşi de cele două centrale electroter­mice: CET Timişoara Sud şi CET Centru, poluanţi atmosferici proveniţi de la societăţile industriale profilate pe producţia de compuşi chimici şi deter­genţi, precum şi zgura şi cenuşa aferen­te CET Timişoara Sud.
Şi în Timiş, marii poluatori indus­triali vor trebui să facă eforturi financia­re substanţiale pentru a se încadra în noile niveluri maxime de poluare stabi­lite de legislaţia europeană. Conform ultimei monitorizări a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş, în judeţ sunt 33 de instalaţii industriale ale căror emisii în aer depăşesc valorile maxime admise, două instalaţii industriale ale căror emisii în apă depăşesc valorile admise şi 31 de instalaţii industriale care produc deşeuri periculoase pe care nu şi le gestionează corespunzător.
Toate aceste unităţi vor trebui să se doteze cu ultimele tehnologii dispo­nibile pentru reducerea poluării, iar în cazul în care nu se vor conforma, riscă ori închiderea, ori amenzi foarte mari. Există deja în Timiş structuri indus­triale mari unde administratorii preferă să plătească amenzi foarte mari decât să facă lucrările sau investiţiile nece­sare pentru a se conforma reglemen­tărilor de mediu impuse de lege.
Un astfel de exemplu este fostul combinat Solventul, unde recent Garda de Mediu a mai dat o amendă consis­tentă pentru nerespectarea legislaţiei de mediu. “Le-am mai dat celor de la Solventul o amendă, pentru că le-am pus în vedere să evacueze apele uzate din zonă, şi nu au făcut absolut nimic. Aşa că le-am aplicat o amendă în valoare de 20.000 de lei. Au spus că nu au niciun fel de obiecţii referitoare la această sancţiune”, ne-a declarat Marian Eperieş, şeful Gărzii de Mediu Timiş.