Marjă de fraudare de 10% la ajutoarele sociale

La iniţiativa Prefecturii Timiş, Inspecţia Socială, subordonată Inspec­tora­tului Teritorial de Muncă, a iniţiat, la începutul anului trecut, o amplă campanie de controale având ca scop depistarea neregulilor din domeniul acordării prestaţiilor sociale în judeţ. Neregulile descoperite au fost majore, mii de dosare de ajutoare sociale fiind suspendate de la plată. Pentru fraudele identificate nu a răspuns însă nimeni, şi poate de aceea controalele făcute în a doua jumătate a anului trecut şi în primele luni ale acestui an au confirmat perpetuarea neregulilor.

Noi nereguli, mii de dosare suspendate

După ampla campanie de controale demarată de Inspec­ţia Socială în judeţ, anul trecut, mii de dosare de ajutoare socia­le au fost suspendate de la plată în judeţ, în destul de multe ca­zuri constatându-se acordarea ilegală a acelor sume. Deşi re­zultatele controalelor, centra­li­zate sub forma unui raport, din care reieşea şi comiterea de fapte penale de către cei care au acceptat plata ilegală a res­pectivelor sume, a fost înaintat Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, reprezen­tan­ţii Inspectoratului Teritorial al Muncii Timiş ne-au comunicat că nu au mai primit nicio infor­mare şi nicio dispoziţie legată de finalitatea acestor controale. În­tre timp, Inspecţia Socială a ie­şit din subordinea Inspectoratului de Muncă şi nimeni nu mai ştie ce s-a întâmplat cu cei găsiţi vinovaţi de fraudarea bugetului de stat, în urma controalelor.

Poate de aceea, cei care ar fi trebuit sancţionaţi au prins cu­raj, văzând că nimic nu li se în­tâmplă, şi au perpetuat în sis­tem aceleaşi tipuri de nereguli. Aşa se face că, la un al doilea control legat de plata ajutorului social în Timiş, făcut spre sfâr­şitul anului trecut, s-au găsit ne­reguli la peste 30% din dosarele verificate, dispunându-se înce­tarea plăţilor în peste 1.000 de dosare de acordare a ajutorului social. Din cauza neregulilor găsite cu ocazia acestui control, 10% din primăriile verificate au primit amenzi, care au avut însă un cuantum modic, cuantumul total al sancţiunilor aplicate, pe 60 de Primării verificate, fiind de doar 5.000 de lei.

Nu este de mirare că, în primele luni ale acestui an, la o nouă acţiune de control, declan­şată la nivel naţional şi derulată şi în Timiş, legată de acordarea ajutoarelor sociale, din nou s-au găsit nereguli mari. În peste 10% din dosarele verificate în Timiş s-a propus, din nou, înce­tarea plăţilor, ca urmare a ne­re­gulilor găsite, dar s-au dat numai două amenzi unor primării, în valoare de 1.500 de lei.

Inspecţia Socială, în continuare, cu un singur om pe judeţ

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a decis să restructureze Inspecţiile So­cia­le, subordonându-le direct apa­ratului ministerial şi reducând drastic numărul de personal. Aşa se face că în prezent un ju­deţ mare, cum e Timişul, unde se plătesc lunar zeci de mii de prestaţii sociale de toate felu­rile, a rămas cu un singur inspec­tor de specialitate. Tendinţa de economisire a cheltuielilor de personal luată în acest caz de către Ministerul Muncii este inexplicabilă atâta vreme cât, prin activitatea lor, aceşti inspec­tori duc la creşterea veniturilor încasate la bugetul de stat, atât prin aplicarea de amenzi, cât şi prin suspendarea prestaţiilor sociale acordate necuvenit.

„Structura în sine nu ni se mai subordonează nouă, ci di­rect ministerului. Nu ştiu dacă se intenţionează măcar schimba­rea acestui statut sau suplimen­ta­rea personalului. Nouă, deocam­dată, nu ni s-a comunicat nimic în acest sens. Cert este că atâta vreme cât această structură ni s-a subordonat nouă, am avut rezultate foarte bune”, spune Cornelia Corescu, director coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş.

Andrei Anca, directorul Agenţiei Judeţene pentru Pre­staţii Sociale Timiş, spune, la rândul său, că între instituţia pe care o reprezintă şi Inspecţia Socială există o colaborare bu­nă, chiar şi în această formulă.„În cazul în care am depistat nereguli, am suspendat imediat plata ajutoarelor sociale. În cele mai multe cazuri e vorba de ne­atenţie din partea Primăriilor, dar dacă ele lucrează neco­res­punzător, noi trebuie să lucrăm foarte bine”, mai spune la An­drei Anca.

Nereguli confirmate de Curtea de Conturi

Şi controalele Curţii de Conturi, făcute în ultimele luni la mai multe Primării din Timiş, au dovedit existenţa multor anomalii legate de acordarea ajutoarelor sociale.

La Bara, de exemplu, s-a descoperit plata unor ajutoare sociale fără existenţa documen­telor justifi­cative, plăţile fiind făcute, pro­babil, pe cuvântul de onoare al beneficiarilor. 

Aceleaşi nere­guli au fost găsit şi la Primăria Beba Ve­che, unde s-a descoprit exis­tenţa a 79 de dosare care nu au îndeplinit pe tot parcursul anu­lui condiţiile de acordare sta­bilite prin lege, şi în baza că­rora s-au făcut, totuşi, plăţi.

Şi la Cenad s-au dat aju­toare sociale unor persoane ca­re nu aveau dreptul la primirea aces­tora.

La Giera, tot Curtea de Con­turi a descoperit acordarea din bani de la buget a unor „aju­toare sociale în numerar” care nu erau prevăzute de nici o le­ge, fiind acordate de Primărie în baza deciziilor proprii.

La Giroc, relevau aceleaşi con­troale, ajutoarele sociale acor­date nejustificat nu erau trecu­te în contabilitate ca şi creanţe pe care Primăria le are de înca­sat, ca atare nu s-au luat măsuri pentru recuperarea lor.

La Liebling, inspectorii Curţii de Conturi au constatat acordarea de ajutoare sociale, fără a exista justificare prin pontaje întocmite din care să reiasă faptul că persoanele be­neficiare au prestat acţiuni sau lucrări de interes local, aşa cum prevede legea.

În urma controalelor, la Tormac s-a con­statat acordarea ilegală de ajutoare sociale unor persoane care nu se încadrau la prevede­rile legate de condi­ţiile de acor­dare, în sensul că aveau ori mai multe case, ori parc auto. Şi enumerarea poate continua.

Cumulat, statul a fost pre­ju­diciat doar în urma faptelor con­statate cu ocazia controalelor Curţii de Conturi cu sume de ordinul sutelor de mii de lei, într-un singur an. Iar şansele de recuperare a acestor sume sunt minime, până acum din experienţa anilor trecuţi reie­şind că, de cele mai multe ori, procentul în care aceşti bani sunt recuperaţi la bugetul de stat nu trece de 10% din valoa­rea totală a prejudiciului.

Ajutoarele de încălzire, o altă supapă de scurgere a banilor publici

Ajutoarele de încălzire re­prezintă o altă prestaţie socială care a făcut obiectul foarte mul­tor tentative de fraudare. În pri­mele luni ale acestui an, Ins­pecţia Socială a făcut controa­le la nivel naţional legate de justeţea acordării acestor drep­turi, şi din nou, situaţia consta­tată în Timiş a fost una îngrijo­rătoare. Astfel, conform centra­lizării controalelor Inspecţiei Sociale, în judeţ au fost iden­tificate peste 900 de dosare cu nereguli, reprezentând 15% din totalul dosarelor verificate. Însă aceasta este doar o parte foarte mică din tabloul întreg al fraudei, pentru că doar un procent mic din totalul dosa­relor ajunge să fie verificat.

Potenţialul de fraudă este destul de mare nu doar în cazul ajutoarelor de încălzire acor­date populaţiei de către Guvern, ci şi în cazul celor suportate de la bugetul local. Pentru sezonul rece 2010 - 2011 au fost res­pinse peste 4.200 de cereri de ajutor de încălzire, făcute la Pri­măria Timişoara. În urma celor 518 anchete sociale făcute prin sondaj, în peste 120 de cazuri s-a dispus sistarea acordării aju­torului, marja de fraudă fiind, deci, mai mare de 20%.

Unii dintre solicitanţi aveau „bolizi” de ultimă oră, alţii aveau depozite ban­care de sute de mii de euro, iar alţii aveau firme prospere, de­clarându-se, cu toate acestea, persoane cu venit zero.

„Controlul s-a făcut mult mai strict după ce s-a făcut scandal în Consiliul Local pe această temă. Aşa s-a ajuns să fie cuprinşi în grupurile care fac obiectul controlului nu doar cei care au declarat venit zero, ci şi ceilalţi. Totuşi, un număr mic dintre beneficiari ajung să fie controlaţi, procentul fiind, anual, de aproximativ 3%. Cred că aceste verificări ar trebui să se facă într-un mod foarte serios, pentru că sunt multe semnale legate de persoane care încasează în mod nejus­tificat aceşti bani”, ne-a de­clarat Petru Olariu, preşe­dintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara.