Martorii din procesul “filierei Zaher”, aduşi la proces cu poliţiştii de la Crimă Organizată

Putând candida la titlul de procesul cu cele mai multe amânări, cauza de pe rolul Tribunalului Bucureşti în care se judecă reţeaua de evaziune fiscală construită în jurul omului de afaceri sirian Zaher Iskandarani nu şi-a găsit nici în 2011 rezolvarea. Asta cu toate că dosarul se judecă de aproape şase ani. Mai mult, în disperare de cauză, completul de judecători care instrumentează această cauză a ajuns să convoace la proces martorii cu ajutorul poliţiştilor timişoreni de la Brigada de Combatere a Crimi­nalităţii Organizate Timişoara.

Record de amânări

Acum cinci ani se făceau la Timi­şoara arestări, percheziţii şi confiscări de amploare într-un dosar cu prejudicii mari, produse prin contrafacerea de tutun. Dosarul îl avea în centru pe omul de afaceri sirianZaher Iskandarani. După faza descinderilor, lucrurile s-au liniştit, rezultând un proces înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Acest lucru se întâmpla în 2006, iar în pre­zent, după aproape şase ani, dosarul se judecă în continuare la aceeaşi instan­ţă, fără să se fi remarcat progrese re­marcabile. În plus, toţi inculpaţii din do­sar au fost eliberaţi, iar patru dintre fir­mele anchetate sunt în lichidare judi­ciară sau în insolvenţă. Ceea ce înseam­nă că probabilitatea ca statul să mai recupereze ceva din prejudiciu, după finalizarea procesului, este extrem de redusă. În plus, din 2006, de când a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti, dosarul a adunat o colecţie impresio­nantă de amânări, pentru motive din­tre cele mai originale.

Pe parcursul acestui an, instanţa a încercat, fără succes, să convoace mar­tori din Timiş care, sub diverse motive, nu s-au prezentat la proces. Amenzile judiciare date de instanţă şi mandatele de aducere succesive nu au avut niciun efect.

Ca atare, la ultima înfăţişare din proces, care a avut loc în această lună, instanţa a dispus din nou emiterea de mandate de aducere pentru martori, pre­cizând, ca şi la mandatele trecute, că, “dacă martorul refuză să se supună mandatului de aducere sau încearcă să fugă, va fi adus prin constrângere în faţa instanţei de judecată”.

Şi pentru că această specificaţie nu a avut niciun efect până acum, de această dată instanţa a decis să apele­ze la poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, cărora le-a dat ca misiune executarea mandatelor de aducere. Astfel, instanţa a specificat, la ultima înfăţişare, efec­tuarea unei adrese către Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, pentru a oferi sprijin în ve­derea punerii în executare a manda­te­lor de aducere emise pe numele mar­torilor Gheorghe Popescu, Mircea Ro­tariu şi Vasile Pănican.

Mai mult succes în ceea ce priveş­te aducerea martorilor în instanţă nu au avut judecătorii nici în ceea ce pri­veşte martorii sub acoperire. Astfel, in­stanţa a făcut mai multe solicitări, fără niciun rezultat, către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investi­gare a Infracţiunilor de Crimă Organi­zată şi Terorismului, în vederea prezen­tării martorului cu identitate protejată cu numele de cod Costache Florica.

Tot la ultimul termen, judecătorii au mai citat, prin intermediul lichida­torului judiciar, reprezentanţii unei alte firme implicate în acest dosar, Le Dome Tobacco International. Acesta este doar unul dintre efectele colaterale ale duratei foarte mari a procesului – fap­tul că majoritatea firmelor anchetate sunt în lichidare judiciară sau în insol­venţă, iar statul e posibil să nu mai aibă de unde să recupereze eventualele pre­judicii. Rămâne de văzut dacă noul ter­men stabilit în proces, 23 ianuarie 2012, va aduce doar un nou set de amânări, la fel ca termenele precedente.

Parchetul General şi D.I.I.C.O.T. nu monitorizează dosarul 

În acest dosar au lucrat, în tandem, structurile centrale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism şi ale Parche­tului de pe lângă Înalta Curte de Casa­ţie şi Justiţie. Niciuna dintre cele două structuri nu monitorizează, însă, par­cursul dosarului.

Reprezentantanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Jus­tiţie ne-au comunicat că, deşi la nivelul structurii, există o evidenţă a par­cur­su­lui dosarelor în instanţă, pen­tru a se ve­­dea dacă se finalizează sau nu cu con­damnare, acest dosar nu a fost monito­rizat, întrucât de el s-au ocupat cu pre­ponderenţă reprezentanţii D.I.I.­C.O.T.

Purtătorul de cuvânt al structurii centrale a D.I.I.C.O.T., Nadina Spînu, ne-a declarat : “Deocamdată noi nu deţinem statistici legate de parcur­sul dosarelor la nivel de instanţă. In­formal ştim care e situaţia în destul de multe cauze”.  Fără să existe, însă, această monitorizare nu prea are cine să tragă semnale de alarmă cu privire la faptul că un dosar de acest gen se judecă de aproape şase ani la aceeaşi instanţă, dar fără şanse de finalizare în perioada următoare.