Maxime de criză

Câteodată, cele mai avansate studii de marketing şi ma­nagement nu pot bate, pe timp de criză, utilitatea unei „ziceri” populare sau a unui citat memo­rabil al unui om experimentat. Astfel, uneori cele mai bune soluţii pentru redresarea econo­mică, şi pentru ieşirea din impas ar putea fi găsite mai degrabă pe site-urile de „cuvinte memora­bile”, cum e compendium.ro, decât în limbajul de lemn al literaturii de specialitate.

Astfel, portaluri specializate pe mostre de înţelepciune comprimată în cuvinte, de tipul compendium.ro au secţiuni extrem de interesante de „afo­risme” economice, care cuprind sute de mostre de gândiure pragmatică, numai bună de utilizat în luatul la trântă cu criza. Astfel, mulţi dintre cei care aleargă cu ochii ieşiţi din orbite după câştig, uită, se pare, că „banii nu trebuie să fie un scop al vieţii, ci un mij­loc de a atinge alte scopuri”. „Mânile sparte” uită şi ele adesea că „bugetul ne spune cât ne permitem să cheltuim, dar nu ne opreşte să cheltuim.”

O regulă ce ţine de ABC-ul marke­tingului, dar pe care mulţi o neglijează, e că „cheltuielile necesare pentru păstrarea unui client reprezintă 20% din cheltuielile necesare pentru obţi­ne­rea altuia.”

Maximele de tip murphian nu lip­sesc în acest context, cum e cea potri­vit căreia „un termen de garanţie de 60 de zile garantează că produsul se va autodistruge în ziua 61-a.”

Conceptul de teleshopping este destul de zdruncinat de zicerea„nu te hotărî niciodată să cumperi ceva ascul­tându-l pe vânzator.”

„Nu avem bani, aşa că trebuie să gân­dim”, rezuma Lordul Rutherford marea dilemă a omului prins în chingile crizei.

Tot la aceeaşi secţiune e notabilă şi poziţia managerilor generali ai Hon­da : „Probabil că motivul pentru care atâta lume este mulţumită de au­tomo­bilele noastre constă în faptul că noi nu suntem niciodată mulţumiţi.” Deşi criza încă nu se manifestase vio­lent pe atunci, Yogi Berra spunea, acum 20 de ani : „Viitorul nu mai e ce era odată.”

Şi, anticipând oarecum recesiu­nea, Peter Drucker avertiza : „În ur­mătorii 5 ani vor exista două categorii de şefi: cei cu o viziune globală si cei fără ocupaţie.”

Este totuşi, în contextul capitalis­mului sălbatic, de reţinut şi un proverb spaniol, care spune că „onoarea şi câştigul nu încap în acelaşi sac.”

Şi pentru că îndată începe şi anul universitar, e de remarcat şi opinia exprimată pe compendium.ro, în pri­vinţa învăţământului de specialitate : „Academia de Studii Economice este acea universitate în care înveţi că dacă vrei ceva trebuie să plăteşti!”