Membrii Parlamentului European au aprobat zilele trecute o nouă lege care va preveni intrarea medicamentelor contrafăcute în lanţul legal de aprovizionare. Această lege a fost adoptată după ce s-a ajuns la concluzia că produsele farma­ceutice contrafăcute au invadat piaţa de profil din ţările comuni­tare. Noua legislaţie acoperă şi vânzările pe internet, introdu­când noi măsuri de siguranţă şi trasabilitate, precum şi sancţiuni aspre pentru falsificatori.


Ucigaşii tăcuţi
  Potrivit dezbaterilor care au pre­cedat adoptarea, în Parlamentul Euro­pean, a noii directive vizând comba­terea contrafacerii pe piaţa medica­mentelor, în sectorul farmaceutic produsele măsluite pot avea efecte dintre cele mai grave. „Medicamen­tele falsificate sunt ucigaşi tăcuţi pentru că ori nu au niciun efect, ori conţin sub­stanţe toxice care pot îmbol­năvi sau chiar ucide pe cei care le iau. Lipsa unui cadru juridic încurajează contra­facerea, care este o crimă or­ganizată. Am fost martorii unei dez­voltări uriaşe a acestei activităţi in­fracţionale, cu o creştere de 400% în capturile de me­dicamente contra­făcute în anul 2005. Protejarea sigu­ranţei pacienţilor este scopul de bază al acestei directive”, declară euro­de­putatul Marisa Matias, care a condus discuţiile în Parlament în momentul adoptării noii legi.
În prezent se estimează că 1% din produsele medicinale vândute consu­matorilor europeni prin lanţul legal de aprovizionare sunt falsificate, iar nu­mărul lor este în creştere. 
Deputaţii europeni au considerat necesară reglementarea vânzării pro­duselor farmaceutice prin intermediul internetului, acesta fiind una dintre principalele rute prin care medica­mentele falsificate intră pe piaţa eu­ropeană. Astfel, potrivit noii directive, în statele membre U.E. unde farmaciile online au permis de funcţionare, ele vor avea nevoie de o autorizaţie pentru a comercializa produse farmaceutice.
Noua directivă introduce aşa-nu­mitele caracteristici de siguranţă, care vor apărea pe ambalajele medica­men­telor pentru a le garanta autenticitatea şi a uşura identificarea pachetelor indivi­duale, precum şi pentru a verifica dacă aceste pachete au fost deschise. O carac­teristică de siguranţă – care tre­buie încă dezvoltată de către Comisia Euro­peană – ar putea fi, de exemplu, o serie care poate fi citită de către far­macii pen­tru a vedea dacă produsul este autentic.
În următorii doi ani, statele mem­bre trebuie să pună în aplicare un sis­tem pentru a preveni accesul pacien­ţilor la produsele medicinale pericu­loase (falsificate şi cu defecte de cali­tate). Sistemul va permite, de aseme­nea, retragerea unor medicamente de pe piaţă, inclusiv de către pacienţi. 
Şi pentru că actuala reţea de dis­tri­buţie pentru medicamente este din ce în ce mai complexă şi implică nu numai dis­tribuitorii, care sunt deja reglementaţi de actuala legislaţie, dar şi brokerii de produse medicinale, deputaţii europeni au cerut ca brokerii sa fie în viitor în­registraţi, numele lor putând fi retras din registru în cazul în care nu se com­portă conform norme­lor în vigoare. După adoptarea acestei directive, statele mem­bre au 24 de luni pentru a face modifi­cările necesare în legislaţia naţională.


Lacune în activitatea de control

În România, în momentul în care un consumator bănuieşte că un produs farmaceutic achiziţionat este contra­făcut, este dificil să se adreseze unei structuri competente. Şi aceasta pen­tru că, de exemplu, Protecţia Consu­ma­­torului nu are, prin lege, compe­tenţe pe acest segment. „Noi putem controla şi sancţiona doar cazurile în care, să spu­nem, un medicament este vândut fără prospect sau nu are pro­spectul tradus în limba română. Pe acest gen de as­pecte, noi am dat su­ficiente sancţiuni în Timiş, şi pe medi­camente, şi pe lapte praf. În ceea ce priveşte medica­mentele contrafăcute, competenţa de control îi revine Agen­ţiei Naţionale a Medicamentului”, spu­ne Marinela Iliaş, directorul Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consuma­torului Timiş. Problema e că mulţi probabil că nici nu ştiu că există, ca in­stituţie, Agenţia Naţională a Medica­mentului.
Pe de altă parte, o serie de repre­zentanţi ai Colegiului Farmaciştilor Timiş spun că e destul de puţin probabil ca în farmacii să ajungă medicamente contrafăcute, pentru că marfa nu poate veni de la depozite decât cu toate avi­zele necesare. Lucrurile se complică însă în cazul suplimentelor alimentare, mai ales al unor produse de acest gen vân­dute prin intermediul magazinelor de produse naturiste, unde Ministerul Să­nătăţii nu are competenţă de con­trol.