Mersul pe sârmă al politicienilor

Scandalul stârnit de intrarea preÅŸe­din­telui Consiliului JudeÅ£ean TimiÅŸ, Constantin Ostaficiuc, în atenÅ£ia AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Integritate, ieÅŸit la iveală zilele trecute, este scos în public cu –, involuntar desigur – două mari semne de întrebare. Nu referitoare la culpa sau nevinovăţia preÅŸedin­telui C.J. TimiÅŸ, cercetat pentru conflict de intere­se; aspectul acesta va fi tranÅŸat în instanţă. Ne­du­meririle ori­cărui individ care vede ÅŸi analizea­ză din exterior informaÅ£ia pleacă de la sim­pla întrebare “de ce acum?” ÅŸi converg, pe de o parte, spre alianÅ£ele trans­partinice ce par să existe între politicieni care în public se acu­ză reciproc până la calomniere, iar pe de altă par­te, spre coincidenÅ£ele stranii legate de momentul în care o persoană intră în atenÅ£ia vigilenÅ£ilor reprezentanÅ£i ai vreunei instituÅ£ii de control.

Ce spune A.N.I.? Că, în calitate de preÅŸedinte al C.J. TimiÅŸ, domnul Ostaficiuc a semnat ÅŸi aprobat, în 24 iunie 2008, adică la câteva zile după ce a câÅŸtigat cel de-al doilea mandat, concesionarea unei par­cele de câteva sute de metri pătraÅ£i în Parcul Tehnologic ÅŸi Industrial TimiÅŸ către Ornella Design S.R.L., firmă în care acÅ£ionari sunt soÅ£ia ÅŸi fiica lui. Tot A.N.I. spune că, ulterior, firmei i-au fost acordate mai multe servicii cu tit­lu gratuit ÅŸi scutirea de la plata unei rede­venÅ£þe (fără a preciza, însă, dacă de aceste gratuităţi beneficiază toÅ£i concesionarii din Parcul Teh­no­logic sau doar unii) ÅŸi că aceeaÅŸi firmă ar fi avut relaÅ£ii contractuale cu o instituÅ£ie aflată în subordinea C.J. TimiÅŸ.

Involuntar, revii asupra întrebării “de ce acum?”. Au trecut aproape trei ani de la încheierea unuia dintre actele ce face obiectul de investigaÅ£ie al A.N.I. Cum a trecut această de­­cizie prin votul C.J. TimiÅŸ, din care fac parte ÅŸi consilieri ai puterii, dar ÅŸi ai opoziÅ£iei, ultimii, cumulat, fiind mai mulÅ£i decât cei ai P.D.-L.? Cum de nu s-a făcut atunci nicio plângere la A.N.I.?  Pentru că la ÅŸedinÅ£ele de consilii judeÅ£ene sau locale se votează, nu o dată, în necunoÅŸtinţă de cauză ÅŸi cu dezinteres maxim? Sau pentru că există un dezirabil ÅŸi nerecunoscut oficial interes transpartinic, care funcÅ£ionează pe principiul “facem afaceri, nu politică, ÅŸi atunci e bine să ne facem reciproc concesii”? În fine, cum de A.N.I. s-a sesizat – din oficiu, cum anunţă – abia în 11 ianuarie 2011?

Plecând tot de la întrebarea “de ce acum?”, te întrebi dacă A.N.I. face cer­cetări aÅŸa cum făcea, la un moment dat, C.N.­S.A.S.-ul, unde “materia primă” ce făcea obiec­tul cercetării, dezvăluirilor ÅŸi, inevi­tabil, opro­bi­ului public venea, în mare parte, întâm­plător evident, din rândul celor indezirabili pentru o grupare sau alta. Iar spu­nând indezirabili, nu spunem automat imacu­laÅ£i. TotuÅŸi, coincidenÅ£a aceasta a selecÅ£iei celor scoÅŸi din circuit este uneori cam mare, mai ales în contextul în care alÅ£ii, despre care există mai mult decât bănuieli că s-ar face vino­vaÅ£i de păcate similare, nu sunt nici amintiÅ£i. În cazul lui Constantin Ostaficiuc, susÅ£inător al lui Vasile Blaga, să fie pură coin­cidenţă demararea acestei in­vestigaÅ£ii, la început de ianuarie 2011, cu pe­rioada în care fostul mi­­nis­tru de Interne îÅŸi dă­du­se demisia din M.A.I. ÅŸi intrase într-un fel de disidenţă în partid? Să fie coincidenţă că momentul anunÅ£ului public fă­cut de către A.N.I. a venit în 26 mai, la câteva zile de la congresul P.D.-L., unde Vasile Blaga a ieÅŸit învins din cursă?

Sunt întrebări irelevante raportate la fapta în sine pentru care este cercetat dom­nul Ostaficiuc. Ar deveni însă re­levante dacă ar primi un răspuns onest ÅŸi ar devoala modul în care mulÅ£i dintre politicieni, indiferent de partidul pe care îl reprezintă, fac politică sau cauza pentru care o fac ori dublul limbaj pe care îl practică sau obligativitatea în­văţării mersului pe sârmă. Åži nu neapărat pentru menÅ£inerea echilibrului moral.