Metodele de “albire” a banilor obţinuţi de crima organizată s-au diversificat

Cum actualul climat economic continuă să favorizeze marea infracţionalitate, fonduri uriaşe au fost obţinute în ultimii ani de reţelele de crimă organizată, din operaţiuni de extorcare, specu­laţii la bursă sau trafic de droguri şi persoane. Cum şefii marilor grupări infracţionale aveau nevoie de albirea rapidă a banilor negri rezultaţi din infracţiuni, spălarea de bani a continuat să fie una dintre cele mai profitabile îndeletniciri, fiind create reţele de crimă organizate specializate exclusiv pe acest gen de tranzacţii, ce au scopul de a da aparenţa obţinerii prin mijloace cinstite a fondurilor rulate de infractori. De la site-uri de poker, tranzacţii bancare offshore şi până la afaceri ce au implicat nu o dată demnitari şi şefi de stat, modurile de spălare a banilor negri s-au diversificat, devenind tot mai greu de depistat.

“Spălătoriile” Ndrangheta

Un val de arestări făcute la înce­putul acestui an a dovedit faptul că una dintre cele mai puternice grupări mafio­te din Europa, mafia calabreză Ndran­gheta, şi-a înfiinţat departamente sau celule care se ocupau exclusiv cu spă­larea banilor. O parte din aceste subu­nităţi au fost depistate şi destructurate în luna ianuarie a acestui an, când poli­ţiş­tii italieni şi germani au arestat 35 de persoane acuzate de spălare de bani în beneficiul Ndrangheta, alte cinci man­date de arestare fiind emise pe numele unor suspecţi din Canada şi Australia.

“Am atins una dintre cele mai pu­ternice structuri centrale ale Ndran­gheta, specializată pe spălarea de bani. Ndrangheta este pe punctul de a fi con­strânsă să se reorganizeze. Aceste per­soane arestate, suspectate de extorsiu­ne, trafic de droguri şi spălare de bani vor sta ani buni după gratii”,a decla­rat, cu ocazia arestărilor făcute, colo­nelulCarlo Pieroni, purtătorul de cu­vânt al Carabinierilor din Calabria, în sudul Italiei. Unul dintre bărbaţii arestaţi în Italia pentru spălare de bani a rămas ascuns într-un buncăr timp de mai multe ore, negociindu-şi predarea cu Poliţia.

“I-am încercuit casa care se află la ţară. Se ascundea într-un buncăr sub casă şi am negociat să îl determinăm să iasă şi să îl arestăm pentru a evita folo­sirea ciocanelor pneumatice ca să îl dezgropăm”, a declarat Carlo Pieroni. Persoanele arestate în Germania, precum şi cele vizate de mandate de arestare în Canada şi Australia au fost acuzate că au spălat bani ai Mafiei provenind din Italia în activităţi legale, cum ar fi magazine sau mici întreprinderi de construcţie.

Printre “spălătorii” arestaţi din subordinea Ndrangheta s-a numărat şi fostul primar al orăşelului Stirling, din Australia, Tony Vallelonga. Acesta a emigrat din Calabria în Australia, în urmă cu peste 30 de ani şi a fost primar în Stirling din 1996 până în 2005. 

Ndrangheta este considerată una dintre cele mai puternice şi sângeroa­se dintre cele patru familii mafiote italie­ne. Potrivit datelor din 2010 ale institu­tului italian specializat în studierea fenomenelor de crimă organizată Euris­­pes, cifra de afaceri anuală a Ndran­ghe­ta atinge circa 44 de miliarde de eu­ro, graţie în special traficului de dro­guri şi arme. Toţi aceşti bani trebuie însă albiţi pentru a fi folosiţi.

Ndrangheta reprezintă un motiv de îngrijorare din ce în ce mai mare şi pen­tru Statele Unite, procurorul general adjunct al SUA, Mark Filip, declarând că gruparea devine o ameninţare serioa­să pentru puterea legii şi că autorită­ţile americane vor acţiona în consecinţă.

Câştigurile anuale ale grupării sunt estimate ca fiind echivalentul a 3% din economia Italiei şi jumătate din cea a ţărilor mai slab dezvoltate. Mark Filip apreciază că Ndrangheta este un exem­plu despre cum un grup de crimă orga­ni­zată poate ajunge un conglomerat global multimiliardar. Spre deosebire de mafia siciliană, care a făcut numeroa­se afaceri cu droguri în anii '80, 'Ndran­gheta, bazată pe relaţii de familie, a fost afectată de faptul că diverşi membri au cooperat cu autorităţile. Cu puţine ex­cepţii, gruparea a evitat crimele la nivel înalt specifice Cosa Nostra din anii '90.

Spălare de bani prin site-uri online de poker

O modalitate inedită de spălare de bani a ieşit la iveală în acest an odată cu anunţul F.B.I. că a închis cinci din­tre cele mai mari site-uri de poker on-line din lume, printre care Full Tilt Poker, Absolute Poker şi PokerStars, proprie­tarii acestor firme fiind acuzaţi de fraude bancare şi spălare de bani. Mai mult, 75 de conturi bancare, din 14 ţări, au fost blocate, existând suspiciunea că ar fi fost folosite în procesul de spălare de bani. Proprietarii site-urilor de pariuri sunt acuzaţi că au păcălit băncile americane să primească plăţi de la clienţi, în condiţiile în care pe teritoriul SUA este interzis să joci poker on-line. Se vorbeşte despre blocarea unei sume de trei miliarde de dolari, reţinută pentru spălare de bani, penalităţi şi taxe din partea acuzaţilor. “Acuzaţii, cunoscând faptul că afacerile lor cu clienţi ameri­cani, cu bănci americane, erau ilegale, au încercat să fenteze acest fapt. Au minţit băncile asupra adevăratei naturi a afacerilor lor. Apoi, acuzaţii au găsit bănci dispuse să fenteze legea, contra unui comision. Aceşti acuzaţi au pariat că îşi vor putea continua schema, dar au pierdut”, a declarat un oficial al F.B.I., făcând referire la legea votată în 2006 de congresul american care interzice pariurile online.

Cu toate acestea, majoritatea site-urilor au găsit modalităţi de a eluda această lege folosind bănci străine, iar site-urile închise de F.B.I. au şi fost redeschise. Astfel, pentru clienţii din restul lumii, mai puţin SUA, deci şi din România, casele de pariu şi-au făcut site-uri noi de poker, care pot fi accesa­te la adre­sele www.pokerstars.eu şi www.fulltiltpoker.co.uk

Acuzaţii la nivel înalt în Egipt

Demonstraţiile de stradă din Egipt împotriva regimului preşedintelui Hos­ni Mubarak par să fi impulsionat auto­rităţile din Cairo să-şi facă în sfârşit treaba, inclusiv prin anchetarea unor uriaşe scheme de spălare de bani, aco­perite de oficiali din fostul regim Mu­barak. Astfel, trei foşti miniştri egip­teni şi un om de afaceri au fost arestaţi preventiv, fiind acuzaţi de deturnare de fonduri şi spălare de bani. Parchetul General egiptean a ordonat arestarea fostului ministru al Turismului, Zoheir Garranah, a fostului ministru al Habi­tatului, Ahmad al-Meghrabi, şi a omului de afaceri Ahmad Ezz, toţi trei fiind acuzaţi de deturnare de fonduri publice. Şi tot în Egipt, fostul ministru de Interne, Habib el-Adli, aflat şi el în arest preventiv, este anchetat pentru spălare de bani. Mai mulţi foşti miniştri şi oficiali egipteni se află sub inter­dicţia de a părăsi ţara, iar averile lor au fost sechestrate în baza unor ordine ale Parchetului General.

În completare, procurorii francezi au anunţat că au deschis două anchete judiciare pentru spălare de bani în for­mă organizată, dintre care una îl vizea­ză pe fostul preşedinte tunisianZine El Abidine Ben Ali, iar cealaltă pe fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak.

Cele două anchete judiciare, refe­ri­toare la bunurile deţinute în Franţa de cei doi foşti lideri, au fost demarate pe 14 iunie.

Ancheta a demarat după ce două organizaţii neguvernamentale, Sherpa şi Transparence International France, au depus la începutul lui iunie o plângere la Paris împotriva fostului preşedinte tunisian Ben Ali şi a anturajului său, pentru a obţine desemnarea unui ju­dector de instrucţie.

Sherpa, Transparency Internatio­nal şi Comisia arabă pentru drepturile omului au depus plângere încă de la 19 ianuarie împotriva lui Zine El Abidine Ben Ali şi a anturajului său, la câteva zile după fuga sa în Arabia Saudită.

Parchetul din Paris a deschis câte­va zile mai târziu o anchetă prelimi­nară pentru a identifica originea bunu­rilor deţinute în Franţa de fostul pre­şedinte, ancheta fiind încredinţată Ofi­ciului central pentru combaterea ma­rilor infracţiuni financiare şi secţiei împotriva spălării banilor a Minis­te­rului Economiei, Tracfin.