Deşi e una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă sistemul medical, migrarea personalului sanitar continuă să fie o mare necunoscută pentru autorităţile de profil. Nici în prezent, Ministerul Sănătăţii nu are o evidenţă clară a dimensiunilor fenomenului. Asociaţiile personalului din sistemul sanitar susţin, însă, că plecările definitive iau amploare.


Un studiu îngrijorător

O asociaţie a personalului sanitar, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România, a realizat ceea ce ar fi trebuit de mult să facă Ministerul Sănătăţii, şi anume o evaluare a proporţiei la care a ajuns fenomenul migraţiei cadrelor medicale.
Conform rezultatelor acestui studiu, un procent de doar 30% dintre subiecţi nu intenţionează să plece la muncă în străinătate. Ceea ce înseamnă că 70% dintre salariaţi iau în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă. “Chiar dacă asta nu înseamnă că toţi cei care intenţionează să plece vor pleca efectiv la muncă în străinătate, putând surveni diferite motive care să anuleze această intenţie, procentul poate fi considerat îngrijorător, putând afecta sistemul în ansamblul său. În acest sens este relevant faptul că 67,2% dintre respondenţi resimt o scădere a calităţii serviciilor medicale datorită migraţiei”, se arată în studiul respectiv.
Salariul reprezintă factorul determinant al plecării – 30,4% dintre respondenţi sunt atraşi de salariile mai mari din Occident. “În cazul acestei categorii putem vorbi atât de stabilirea unui anumit standard de viaţă, anumitor idealuri, mulate pe nivelul de câştiguri existente în Occident. Decizia finală de a pleca depinde în mare măsură de eliminarea sau atenuarea motivelor care împiedică migraţia, iar cea de a rămâne, de o eventuală creştere a salariilor până la un nivel acceptabil. Acest factor acţionează în mod constant şi îşi va păstra efectul atât timp cât vor exista diferenţele foarte mari între salarii. Putem considera că pentru această categorie de salariaţi nu au efect măsurile politice pe termen scurt, intenţia de a pleca rămânând relativ constantă”, se specifică în documentul ce centralizează rezultatele studiului.
În acelaşi timp, 34,8% dintre respondenţi resimt presiunea exercitată de condiţiile din ţară, care îi determină să ia în considerare posibilitatea plecării, principalii factori fiind nemulţumirea faţă de starea materială actuală (17,6%), nevoile legate de întreţinerea familiei (10,8%) şi nevoia achitării datoriilor (6,4%).
Autorii studiului susţin însă că tot ce s-a întâmplat până acum în ceea ce priveşte migraţia personalului medical e doar vârful icebergului. “Având în vedere faptul că decizia reducerii salariilor cu 25% a determinat, în intervalul dintre adoptarea ei şi exercitarea efectelor, o creştere considerabilă a intenţiilor şi demersurilor salariaţilor din sistemul sanitar de a migra, este de aşteptat ca producerea efectelor, respectiv scăderea efectivă a salariilor începând cu luna august, să conducă la o creştere şi mai mare a intenţiei de plecare şi a plecărilor efective”, se arată în studiul Federaţiei “Solidaritatea Sanitară”.
Presiunile şi stresul generat de un nivel de salarizare scăzut se cumulează cu stresul “legat de lipsurile materiale din sistem şi de relaţiile tensionate cu pacienţii, ivite în special pe fondul acestor lipsuri, care perturbă în mod semnificativ activitatea sistemului sanitar şi poate interveni în determinarea salariaţilor să ia decizia de a pleca la muncă în străinătate”.


Asistentele medicale, avangarda plutonului de migranţi

Managerul Spitalului Municipal Timişoara, Daniel Maliţa, recunoaşte că plan local nu s-a încercat evaluarea dimensiunilor reale a fenomenului de migrare a personalului medical. “Cele mai multe plecări se înregistrează din rândul asistentelor medicale. Mai sunt şi rezidenţii, care pleacă în străinătate unde îşi fac stagiul de rezidenţiat, după care revin în ţară pentru a-şi da specialitatea şi se reîntorc în străinătate”. Criza personalului medical, generată de plecările din sistem, e amplificată şi de politicile de încadrare. Astfel, precizează managerul Spitalului Municipal, conform legislaţiei în vigoare, ce limitează încadrările în sistemul bugetar, la şapte salariaţi plecaţi se poate scoate un loc la concurs. Aceasta doar teoretic, pentru că, practic, la începutul anului au expirat normele metodologice de organizare a concursului pentru încadrarea de personal medical, în locul celui plecat, astfel că nu se pot organiza concursuri. “S-a ajuns în acest fel la o blocare totală a încadrărilor”, precizează Daniel Maliţa.