|
Agerpres:
editia 21 - 23 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
![]() 16°C Umiditate:100% Viteza vantului:10 KMH Vizibilitate:11 km 4.4587 3.5272Actualitate | 14 - 16 noiembrie 2011 | Bogdan PITICARIU
![]() ![]()
Milioane de euro, îngropate în “spitalul-fantomă” de pe Calea TorontaluluiDin cauza ping-pong-ului autorităţilor locale, Ministerul Sănătăţii şi-a retras banii daţi pentru construcţia Institutului Regional de OncologieDupă cum era de aşteptat, din cauza indeciziei autorităţilor locale, care şi-au pasat răspunderea pentru semnarea procesului de predare-primire al “spitalului-fantomă” de pe Calea Torontalului, unde urma să se înceapă construcţia Institutului Regional de Oncologie, Ministerul Sănătăţii a retras banii alocaţi iniţial Timişului pentru această investiţie. Nici chiar în aceste condiţii Primăria Timişoara şi Direcţia de Sănătate Publică Timiş, implicate direct în predarea - primirea clădirii de pe Calea Torontalului, nu par să ajungă la un numitor comun.
Bani “ramburs” la Bucureşti Pe parcursul ultimelor luniTIMPOLIS a semnalat situaţia aberantă legată de blocajul investiţiei Institutului Regional de Oncologie, ce urma a fi realizat în clădirea de pe Calea Torontalului, care ar fi trebuit să fie noul Spital Municipal, blocaj cauzat de întârzierea transferului imobilului de la Primăria Timişoara la Direcţia de Sănătate Publică Timiş. Miza acestui război inter-instituţional, minoră în comparaţie cu valoarea totală a investiţiei, o reprezintă nişte materiale de construcţii în valoare de 300.000 de euro, dispărute din imobil, în condiţiile în care nici una dintre instituţiile implicate în transfer nu vrea să-şi asume lipsa de inventar. Spuneam, la ultimul articol pe această temă, că din cauza indeciziei autorităţilor locale, Ministerul Sănătăţii s-ar putea dovedi reticent în a mai aloca bani pentru astfel de investiţii, la Timişoara. Lucru care s-a şi întâmplat, Ministerul Sănătăţii a cerut Direcţiei de Sănătate Publică Timiş restituirea sumei de un milion de lei – prima tranşă alocată pentru investiţie. Aceşti bani au fost daţi în primăvară, odată cu aprobarea bugetului, după multe intervenţii şi insistenţe pe această temă făcute de parlamentarii de Timiş şi de factorii de răspundere locali din domeniul medical. Primind cu greu aceşti bani, Timişul a demonstrat că nu ştie ce să facă cu ei, lucru care, pe viitor, ar putea determina oficialii Ministerului Sănătăţii să se gândească de două ori înainte de a mai aloca bani pentru investiţii în domeniul medical la Timişoara, mai ales că, între timp, s-a schimbat şi conducerea ministerului.
Justificări la Direcţia de Sănătate Publică Aşa cum au făcut de fiecare dată când au fost interpelaţi pe această temă, reprezentanţii celor două instituţii implicate au demarat un şir de justificări, cumulat cu precizarea că fiecare instituţie are “toată deschiderea” faţă de predarea imobilului. După ce Primăria a declarat, prin vocea primarului Gheorghe Ciuhandu, că Direcţia de Sănătate Publică este de vină pentru blocarea investiţiei, prin refuzul de a prelua clădirea, la sfârşitul săptămânii trecute a fost rândul reprezentanţilor D.S.P. să iasă la rampă : “Acest protocol aşteaptă să fie semnat, nu este la Direcţia de Sănătate Publică. Legat de predarea - primirea imobilului, noi îl preluăm şi mâine dacă protocolul este semnat. Nu-i problema noastră cine este vinovat, important acum e să se facă preluarea, pentru că noi suntem interesaţi să preluăm acest imobil”, a declarat directorul D.S.P. Timiş, dr. Horia Vermeşan. Cât despre banii restituiţi Ministerului Sănătăţii, reprezentanţii D.S.P. Timiş s-au declarat de acord că atunci când se restituie o sumă de bani mare pentru că nu s-a reuşit cheltuirea ei pe plan local se poate vorbi despre management defectuos, dar că, în acest moment, au fost nevoiţi să facă acest lucru, pentru că, şi în varianta în care se preda acum imobilul, Direcţia de Sănătate Publică tot nu ar mai fi avut la dispoziţie în acest an intervalul de 50 de zile necesar pentru organizarea licitaţiei de atribuire a realizării studiului de prefezabilitate, din banii Ministerului. “Banii nu sunt pierduţi, am primit promisiuni că ne vor fi restituiţi”, a precizat Horia Vermeşan, deşi e greu de crezut că, la felul în care se anunţă că va fi construit bugetul pe anul viitor, se va putea spune cu siguranţă că aşa stau lucrurile.
Justificări la Primărie Odată cu aflarea veştii că banii primiţi de Timiş pentru investiţia de pe Calea Torontalului au trebuit restituiţi, o altă tranşă de justificări a venit de la Municipalitate. Aici, interpelaţi încă din luna august pe această temă, reprezentanţii Direcţiei Patrimoniu au susţinut mereu că semnarea protocolului de predare - primire între Primărie şi D.S.P. este “o chestiune de zile”… “Am fost cu ei, am inventariat clădirea, deja ştim cum arată fiecare geam şi uşă de acolo, ei s-au arătat de acord cu forma finală a inventarierii şi am tot aşteptat un semn de viaţă de la ei. Din punctul meu de vedere, inventarul este complet, şi noi vrem să predăm cât mai repede acea clădire, să scăpăm de tot acest scandal”, afirma, în vară, Martin Staia, şeful Direcţiei de Patrimoniu a Primăriei Timişoara.
Patru milioane de euro, cheltuite pe ceva neutilizabil
În acelaşi ti Cu alte cuvinte, reprezentantul Primăriei sugerează că trebuie făcute lucrări extrem de costisitoare pentru a se mai putea salva ceva din vechea construcţie şi a o putea adapta la cerinţele presupuse de realizarea promisului Institut Oncologic. Modul în care sistemul sanitar a gestionat această investiţie a făcut de-a lungul timpului subiectul mai multor interpelări parlamentare, în care se atrăgea atenţia că sume fabuloase au fost investite în această clădire, care nu a fost folosită la nimic. Senatorul P.D.-L. Gheorghe David atrăgea atenţia asupra faptului că imobilul de pe Calea Torontalului e o mostră a risipirii fără nicio finalitate a banului public : “Decizia construirii noii unităţi spitaliceşti mi se pare a fi fost binevenită, şi alegerea locaţiei, la marginea Timişoarei, pe Calea Torontalului, a fost cât se poate de bine gândită, numai că, după ce a fost adusă la roşu, cum se spune, de cel puţin zece ani lucrările sunt îngheţate. Ba mai mult, din câte am aflat, se cheltuiesc anual destui bani pentru conservarea noii clădiri. Ce a făcut vreme de atâţia ani Ministerul Sănătăţii pentru ca ceea ce s-a dorit a fi noul Spital Municipal să se adauge reţelei spitaliceşti din judeţul Timiş? După felul în care arată clădirea, răspunsul meu este simplu şi categoric : nimic”. Gheorghe David a mai declarat că, până a fi adusă la stadiul în care se află acum clădirea de pe Calea Torontalului, s-au cheltuit în jurul a patru milioane de euro. Cu alte cuvinte, statul român a îngropat sistematic sume fabuloase într-o clădire pe care a lăsat-o apoi să se transforme în ceva neutilizabil.“Niciun investitor serios, dornic să-şi recupereze cât mai grabnic investiţia, nu-şi permite să cheltuiască un leu sau un euro dacă nu are certitudinea că investiţia nu va fi finalizată cât mai repede posibil. Numai statul român, ale cărui unice resurse financiare sunt banii publici, nu a izbutit, nici până astăzi, să înveţe această lecţie a eficienţei”, a mai spus Gheorghe David. De altfel senatorul timişean a adresat o întrebare, retorică, şi Ministerului Finanţelor : “Dacă banii care de vreo 15 ani zac îngropaţi în pământ ar fi fost puşi deoparte în seifurile unei bănci, la cât s-ar fi ridicat numai dobânzile?”.
Semnale ignorate De-a lungul acestui an, Primăria Timişoara a ignorat chiar avertismentele transmise în şedinţele de plen ale Consiliului Local, de către consilierii locali care au atras atenţia asupra faptului că, dacă această situaţie de incertitudine persistă, Timişoara riscă să piardă banii alocaţi de Ministerul Sănătăţii. „Guvernul a făcut tot ce se putea ca să treacă în bugetul pe acest an investiţia legată de Institutul Regional de Oncologie. Dacă, în aceste condiţii, Primăria nu a fost în stare să facă un proces de predare-primire al clădirii, ce s-ar mai putea comenta?”, ne-a declarat consilierul local P.D.-L. Ovidiu Ciuhandu, care a realizat interpelări pe această temă în plenul Consiliului Local.
După
|