|
Agerpres:
editia 21 - 23 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
![]() 16°C Umiditate:100% Viteza vantului:10 KMH Vizibilitate:11 km 4.4587 3.5272Mondopolice | 21 - 24 octombrie 2010 | Sorin OLARU
![]() ![]()
Mineritul, sport extrem pe timp de crizăÎn multe state contextul economic a făcut să se renunţe la respectarea unor minime norme de protecţie a muncii în sectorul minierIncendiu devastator într-o mină de cărbune din Turcia Încă din primele luni ale anului, accidentele grave din sectorul minier au deschis buletinele de ştiri internaţionale. Un prim eveniment de acest gen a fost semnalat în februarie, când 17 mineri au murit în urma unei explozii de gaz metan într-o mină de cărbune din nord-vestul Turciei. Echipele de salvare au scos 12 cadavre din mina Odakoy, în apropiere de oraşul Dursunbey, iar cinci mineri au murit din cauza rănilor suferite. 46 de persoane se aflau în mină în momentul producerii exploziei, survenite după ce o cavitate plină cu gaz metan a luat foc, la o adâncime de 250 de metri. Doar minerii care se aflau în apropiere de ieşire au reuşit să iasă nevătămaţi din mină. Un accident produs anterior în aceeaşi mină s-a soldat cu 17 morţi, în 2006. 25 de mineri îngropaţi de vii În aprilie, autorităţile americane anunţau moartea a 25 de persoane în urma unei explozii care a avut loc într-o mină de cărbune din statul american West Virginia. Explozia s-a produs într-un complex care aparţine companiei miniere Massey Energy's Performance Coal Co., la circa 48 de kilometri sud de oraşul Charleston. Impresionat de tragedie, preşedintele american Barack Obama l-a contactat telefonic pe guvernatorul statului, Joe Manchin, pentru a-şi exprima condoleanţele şi a-şi oferi sprijinul. Potrivit oficiului responsabil cu securitatea minelor din cadrul Departamentului american al Muncii, accidentele survenite în minele de cărbune din Statele Unite au provocat 18 morţi în 2009, 30 în 2008, 34 în 2007 şi 47 în 2006. Explozie cu cauze necunoscute În mai, un nou accident de muncă extrem de grav era semnalat în Turcia, unde peste 30 de mineri au fost daţi dispăruţi după o explozie produsă în mina Karadon, situată în provincia Zonguldak, pe malul Mării Negre. Minerii lucrau la extinderea şi consolidarea tunelurilor, în momentul exploziei. Opt mineri au fost găsiţi blocaţi într-un ascensor şi au putut fi salvaţi. În cazul celorlalţi 22, operaţiunile de salvare, extrem de ample şi costisitoare, au eşuat. Ulterior, acest accident a stârnit o dispută de amploare între autorităţile de stat şi compania care deţinea mina, dispută legată de plata de despăgubiri către familiile minerilor dispăruţi. Stocuri de praf de puşcă gestionate după ureche Autorităţile chineze anunţau, pe 21 iunie, că 46 de persoane au murit din cauza unei explozii produse într-o mină de cărbune din centrul Chinei. Deflagraţia a fost provocată de un stoc de praf de puşcă gestionat necorespunzător şi a dus la surparea aproape tuturor tunelelor minei, localizată în districtul Weidong, din provincia Henan. 72 de mineri au rămas blocaţi în subteran în urma deflagraţiei, doar 26 putând fi scoşi la suprafaţă în siguranţă. O lună mai târziu, pe 18 iulie, tot în China era anunţat un alt accident extrem de grav, în care 28 de persoane au murit, în urma exploziei dintr-o mină de cărbune din oraşul Hancheng, în provincia Shaanxi. Deflagraţia a provocat decesul instantaneu al tuturor minerilor care se aflau în subteran în acel moment. Directorul minei a fost arestat, însă acest lucru nu a fost de natură să consoleze familiile victimelor. După acest accident, autorităţile chineze au ordonat inspecţii în toate celelalte mine din regiune, pentru a evita alte accidente. Potrivit presei locale, un incendiu s-ar fi declanşat la cablurile electrice din puţul minei, provocând catastrofa. De altfel, în ultimii ani, în China, au avut loc numeroase accidente, în pofida progreselor obţinute în ultimii ani în materie de securitate. Anul 2009 a dus la un record negru – 2.600 de mineri chinezi şi-au pierdut viaţa în diverse accidente, cauzate de utilizarea de forţă de muncă umană în condiţii în care în mod normal ar fi trebuit să se opereze doar cu utilaje controlate de la distanţă. „Moştenirea” U.R.S.S. Stilul stahanovist de exploatare a resurselor subsolului, practicat decenii în şir în fostele state care compuneau U.R.S.S., continuă şi în prezent să facă victime. Astfel, la mijlocul lunii august, trei morţi şi şapte răniţi au constituit bilanţul unei explozii produse într-o mină de cărbune din Georgia. Explozia, survenită la mina Mindeli, din Tkibuli, în vestul Georgiei, a fost declanşată de o scurgere de metan. Alţi patru mineri au murit în urma unui accident similar produs în martie la aceeaşi mină, aflată în proprietatea companiei Saknakchiri, filială a Grupului industrial georgian, unul dintre principalele holdinguri din ţară. Acest accident a făcut ca foarte multe publicaţii georgiene să constate numărul mare de incidente de acest gen, cauzate de lipsa de finanţare şi gradul mare de uzură a echipamentelor moştenite din perioada comunistă. O operaţiune de salvare care a ţinut cu sufletul la gură întreg mapamondul Pe departe, cel mai mediatizat accident de muncă survenit în acest an în sectorul minier a fost cel din Chile, unde se anunţa, pe 5 august, că 33 de mineri au rămas blocaţi într-o mină de aur şi de aramă din San Jose, la 800 de kilometri nord de Santiago. Pe 6 august, preşedintele chilian Sebastian Pinera dădea asigurări că se va face tot ce este omenesc posibil pentru a-i scoate vii la suprafaţă. Cu toate acestea, operaţiunile echipelor de intervenţie au fost îngreunate de noi prăbuşiri ale galeriilor. După ce, pe 12 august, Ministerul chilian al Minelor aprecia că şansele ca minerii să fie în viaţă sunt foarte mici, pe 22 august minerii au fost descoperiţi vii de o sondă subterană. Pe 23 august,oamenii au primit apă şi alimente printr-un minitunel, iar autorităţile au anunţat că aceştia sunt conştienţi că salvarea va dura mult timp (preconizată pentru trei sau chiar patru luni). Pe 29 august minerii au discutat prima dată cu familiile şi au primit un mesaj din partea Papei Benedict. Echipele de intervenţie au săpat în prima fază un puţ cu diametrul de 30 de centimetri, iar la începutul lunii septembrie minerii şi rudele apropiate s-au putut vedea unii pe alţii pentru prima dată, printr-un sistem de tip videoconferinţă. Pe 5 septembrie a început săparea unui nou puţ de salvare, iar pe 17 septembrie puţul a ajuns până în locul unde se aflau minerii, dar s-a constatat că diametrul său trebuie lărgit. Pe 19 septembrie un sistem de forare petrolieră a început săparea unui nou puţ, direct la diametrul necesar extragerii minerilor captivi în adâncuri - 66 de centimetri. La sfârşitul lunii septembrie familiile a 29 dintre cei 33 de mineri au depus o cerere de despăgubiri în valoare de 12 milioane de dolari. Pe 10 octombrie primii 50 de metri ai puţului au fost consolidaţi cu oţel, iar pe 13 octombrie, primul miner, Florencio Avalos, a fost adus la suprafaţă. În aceeaşi zi, la ora 21.55, ultimul dintre mineri, Luis Urzua, a fost adus la suprafaţă după ce a petrecut 69 de zile sub pământ. Preşedintele chilian a apreciat că operaţiunea de salvare a costat între zece şi 20 de milioane de dolari. Accidente la secret Deşi incidentul din Chile şi operaţiunea de salvare extrem de lungă şi costisitoare a generat ample dezbateri legate de necesitatea adoptării unor reglementări internaţionale cu privire la respectarea unor minime standarde de siguranţă în domeniul mineritului, şi în ultimele săptămâni au continuat să se semnaleze accidente grave în sectorul minier, semn că marile corporaţii de profil, care şi-au redus bugetele destinate protecţiei muncii, nu au fost prea impresionate de povestea minerilor chilieni. Chiar săptămâna trecută, autorităţile chineze au anunţat că 20 de mineri au murit şi alţi 17 sunt blocaţi în subteran, în urma unei explozii produse la o mină de cărbune din sudul Chinei. Autorităţile locale au declanşat operaţiuni de salvare după explozia provocată de o acumulare de gaze în mina aflată în provincia Henan. Peste 275 de mineri se aflau în subteran în momentul producerii exploziei, iar 239 dintre aceştia au reuşit să ajungă la suprafaţă, conform Agenţiei naţionale pentru securitatea muncii. Mina, situată în localitatea Yuzhou, este deţinută de compania publică China Power Investment şi de o firmă privată. Minele chineze sunt considerate unele dintre cele mai periculoase din lume. Organizaţiile independente apreciază că incidentele raportate oficial în China sunt doar o mică parte din totalul evenimentelor de acest gen, care sunt ţinute la secret pentru a se evita închiderea minelor. |