Întrucât România continuă să aibă o rată foarte slabă de absorbţie a fondurilor europene, în ultima perioadă au fost făcute destul de multe propuneri legate de modalitatea prin care instituţiile şi autorităţile administrativ-teritoriale din România ar putea fi stimulate să acceseze, pe proiecte, mult mai multe fonduri structurale. Una dintre cele mai interesante propuneri făcute în acest sens e cea legată de posibilitatea înfiinţării, anul viitor, a unui Minister al fondurilor europene.


Sugestii comunitare

Comisia Europeană i-a sugerat, zi­lele trecute, Bucureştiului că ar fi in­dicat să numească în Guvern o persoa­nă responsabilă cu fondurile europene, în condiţiile în care România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor destinate dezvoltării regionale. Astfel, s-a născut ideea înfiinţării, anul viitor, a unui minister dedicat exclusiv pro­mo­vării accesării fondurilor europene. În acest fel, consideră oficialii euro­peni, dar şi cei români, ar urma să se realizeze o comunicare mult mai efi­cientă cu Comisia Europeană.
Aşa că, până la sfârşitul lunii ia­nuarie, Guvernul român ar putea numi un ministru care să se ocupe de atra­gerea fondurilor europene. Titulatura noului minister nu a fost încă definită, dar cert este că persoana desemnată să răspundă de atragerea fondurilor eu­ropene va avea puterea politică şi le­gală de a informa Comisia Europeană în cazul în care sunt probleme privind absorbţia de fonduri europene. Măsura va fi luată în urma unei recomandări a Comisiei Europene.“Este nu neapărat o cerinţă a Co­misie Europene, ci mai degrabă o su­gestie”, a anunţat minis­trul Mediului, Borbely Laszlo.


Vestul ţării, campion la proiecte

Chiar dacă oficialii europeni repro­şează cele mai mari deficienţe legate de accesarea fondurilor comunitare în zona finanţărilor destinate dezvoltării regionale, totuşi acest fenomen al lip­sei proiectelor eligibile pentru atra­ge­rea de finanţări nu este unul global în România, existând regiuni unde sunt foarte multe proiecte depuse pe anu­mite tipuri de finanţări ale Programului Operaţional Regional 2007 - 2013.
Re­giunea de vest a României are foarte multe proiecte depuse pe acest pro­gram, în special pe partea de inves­tiţii în infrastructură, primăriile fiind pri­mele interesate să-şi finanţeze cu bani europeni investiţii prioritare în infra­structură, care au stagnat din cau­za lipsei fondurilor necesare de la bu­get. “În ultima perioadă au fost tot mai mul­te unităţi administrativ-teritoriale din Timiş interesate să obţină finan­ţări europene pe proiecte de infrastruc­tu­ră, în special”, precizează Sorin Maxim, directorul Agenţiei de Dezvol­tare Re­gională Vest.
De altfel, din cauza numărului mare de solicitanţi, domeniul legat de reabilitarea drumurilor judeţene a trebuit închis încă de anul trecut pentru zona de vest a ţării, pentru că finanţarea nerambursabilă solicitată prin proiectele depuse depăşea cu peste 220% alocarea regională.
De altfel, recent, Agenţia pentru Dezvoltare Regională anunţa pe acelaşi Program Operaţional Regional 2007 - 2013 suspendarea în Regiunea Vest a depunerii de cereri de finanţare pentru un alt domeniu major de intervenţie, “Reabilitarea / modernizarea / dezvol­tarea şi echiparea infrastructurii ser­viciilor sociale”. Motivul e acelaşi ca în cazul finanţărilor pentru reabilitări de drumuri : s-au depus prea multe cereri de finanţare.
Alocarea financiară pentru acest domeniu la nivelul Regiunii Vest a fost de 10,08 milioane euro şi, conform A.D.R. Vest, în Regiunea Vest valoarea nerambursabilă solicitată a celor 25 de proiecte depuse şi aflate în procesul de evaluare sau contractate este de peste 15 milioane de euro, adică depăşeşte cu peste 49% alocarea financiară pen­tru zona de vest. Chiar şi aşa, repre­zen­tanţii A.D.R. Vest au mai primit proiecte şi după suspendarea depunerii de pro­iecte, aceste cereri întârziate fiind puse pe o listă de rezervă, putând fi finan­ţate în condiţiile în care se anunţă su­plimentări de bugete, pe acest domeniu de intervenţie pentru Regiunea Vest.