Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 21 - 23 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

16°C

Umiditate:100%
Viteza vantului:10 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4587
  3.5272
Sanatate | 2 - 5 februarie 2012 | TIMPOLIS
Micsoreaza fontMareste font

Ministerul Sănătăţii a aprobat reţeta electronică


Reţeta electronică a fost aprobată şi trebuie finalizată până la sfârşitul lunii mai, astfel încât să intre în funcţiune de la 1 iunie, anunţă preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

 

Lucian Duţă, preşedin­tele C.N.A.S., a făcut acest anunţ marţi, motivând decizia prin fap­tul că prin introducerea pre­scrie­rii electronice va fi stopată frauda în sistem. “Este sistemul care va opri frauda. Reţetele elec­tronice sunt realizate pe baza unui contract pe fonduri euro­pe­ne despre care am vorbit în­că de anul trecut. Totodată, lu­crăm şi la elaborarea cardului naţio­nal de sănătate”, a mai spus Lucian Duţă, citat de Me­diafax.

După implementarea reţe­tei electronice, farmaciştii vor putea elibera medicamentele şi fracţionat. Asta în cazul în care în unităţile lor nu se găsesc toa­te medicamentele de pe reţeta pa­cientului. Cel puţin aşa preve­de proiectul “Prescripţia elec­tronică, lansat de către C.N.­A.S., la sfârşitul lunii februarie a anului trecut.

Lucian Duţă susţine că reţe­­­ta electronică şi cardul naţional de sănătate limitează posibili­ta­tea de a mai frauda sistemul : “Prac­tic, ca să poţi frauda siste­mul, ar trebui să-i iei cardul pa­cientului şi să mergi cu acesta în farma­cie, în numele lui, ceea ce este puţin probabil”. Cu toate aces­tea, reprezentanţii C.N.­A.S. recu­nosc că posibilitatea unei even­tuale fraude nu poate fi îm­pie­dicată pe deplin. Ei sus­ţin că nu există sistem de asigu­rări de sănătate care să nu poa­te fi fraudat. “Orice sistem de sănătate din lume este fraudat, însă nu la scară largă. De exem­plu, siste­mul de asigurări de sănătate american este fraudat anual cu 64 de miliarde de do­lari, ceea ce înseamnă undeva sub 5% din va­loarea lor. Frau­dele sub acest procent nu sunt luate in consi­de­­rare”, explică dr. Lucian Duţă.

Preşedintele C.N.A.S. a de­taliat şi ceea ce vor trebui să facă pacienţii, medicii şi farma­ciştii în momentul în care se va implementa reţeta electronică : “Omul obişnuit nu trebuie decât să prezinte cardul de sănătate, medicul îi va prescrie reţeta în sistem, care va apărea instanta­neu în toate farmaciile din Ro­mâ­nia. Pacientul merge la ori­ce farmacie vrea, arată cardul, iar în momentul în care farma­cistul îi eliberează medicamen­tele, aplicaţia se închide. Astfel, reţeta nu poate fi ridicată de la mai multe farmacii”.

Proiectul „Prescripţia elec­tronică”, finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regio­nală, are alocate 48.549.000 de lei, din care asistenţa finan­cia­ră nerambursabilă este în valoa­re de 31.792.000 de lei. Printre obiectivele iniţiativei se numă­ră monitorizarea în timp real a ne­cesarului şi consumului de medi­camente din ţară, eliminarea erorilor de medicaţie şi a frau­delor din sistem, precum şi im­plementarea unui sistem de su­pervizare a prescripţiei.

 

Autor: Ayk - 02/04/2012
Subiect: MnIQPSOalj
Mesaj: I. Ca să lămurim un lucru: oriceet ai eencerca să edulcorezi eentrebarea, ea rămeene tnedenţioasă, mai ales prin formulare. Faptul că pui apoi sub semnul eentrebării aprobarea comentariului e aproape jignitor. cen general. cen particular, eu nu mă simt jignit, căci te cunosc – şi mai degrabă mă amuză eencercarea de sugestie nepoliticoasă. Dar să nu lungesc punctul unu, căci al doilea e mult mai lung. Aici vreau doar să-ţi subliniez că nu m-am enervat, nu m-am supărat, dimpotrivă.II. Şi aici eeţi răspund pe (sub)puncte, aşa că răbdare. Merg pe structură academică een răspunsul ăsta . Uite-aşa:II.1. La primele cărţi publicate la Polirom, am avut referenţi. cen privinţa Circului nostru, de exemplu, cartea nici nu era oferită Editurii Polirom, ci era een programul Editurii Allfa, mi se trimisese deja contractul pentru semnat. Am făcut asta pentru că eram angajat la Polirom şi mi s-a părut că nu se cuvine. censă Silviu Lupescu, directorul editurii, a aflat direct de la referenti, fără ştirea mea, că am acea carte, aşa că mi-a cerut-o. Şi, peenă la urmă, am renunţat la contractul (din fericire, eencă nesemnat) cu Allfa.II.2. cen cazul meu de ACUM, se aplică o „clauză de eencredere” care e aplicabilă oricărui alt autor Polirom. După ce un autor are cel puţin două cărţi publicate la noi care s-au bucurat de succes, o a treia carte e publicată fără referenţi, deci foarte uşor. E adică un autor confirmat, nu mai are cum să „eenteempine greutăţi”, vorba ta. Să luăm acum cazul meu: ce zici, ceend ai la cartea anterioară peste 50 de cronici (din care 45, să spunem, favorabile), ceend eşti nominalizat cu ea la trei premii importante, ceend ai deja patru-cinci traduceri şi altele een curs, ceend ai veendut tot tirajul, poţi considera că ai avut succes dpdv editorial? Am, adică, dreptul să mă număr printre acei autori care să nu mai „eenteempine greutăţi”? Nu seent la prima carte, Gabriel, aşa eenceet să poţi sugera că mi-am „rezolvat” publicarea.II.3. Nu eşti singur, să ştii. Ca tine mai seent mulţi care mormăie pe sub mustăţi mai mult sau mai puţin răutăcioase: eeşi publică singur cărţile. Ba mai apare, de sub aceleaşi mustăţi, şi ceete-un huo! Care-i concluzia? Mie eensumi eemi face – een prezent – mai mult rău publicarea la Polirom (inclusiv prin faptul că-s singurul autor care nu poate fi promovat een străinătate, căci de această parte de promovare mă ocup eu! – iar een faţa unor editori străini nu-ţi poţi lăuda propria carte). Şi-acum vine şi explicaţia: de ce totuşi eemi public aici cărţile? Paranteză mai eenteei: am avut numeroase oferte de la alte edituri, le-am refuzat pas cu pas. Revenim la „de ce”. Pentru că e logic că, fiind coordonator al unei colecţii la Polirom şi răspunzeend, een general, de-o consistentă parte a literaturii rome2ne publicată aici, nu vreau să mă supun (eu şi să supun editura) altor mustăţi răutăcioase care ar strecura een reenjetul de sub ele vorbe precum: păi, dacă nici Teodorovici nu are eencredere să publice la editura al cărei angajat e, de ce să publice alţii? Cu toate variantele. Ca o concluzie a subpunctului, pentru a-ţi fi clar: prefer să-mi accept anumite frustrări care mă privesc doar pe mine şi literatura mea, deceet să fiu nevoit să eenfrunt comentarii răutăcioase ateet een privinţa mea, ceet şi a muncii mele de editor. Mă geendesc că eenţelegi II.4. E un punct een care mă repet, dar eel vreau aici, la final. Am avut, aproape pe fiecare carte, şi alte propuneri de publicare. N-am să neg eensă că succesul unor cărţi anterioare (nu unul eennebunitor, unul modest – dar de care personal m-am bucurat) se datorează een mare măsură şi Editurii Polirom. Faptul că am publicat Circul nostru vă prezintă: aici a eensemnat enorm. Şi a fost o decizie (luată een ora a 24-a) extrem de benefică. Pe-atunci, mai nimeni nu ştia că-s angajat al editurii şi am avut parte totuşi de numeroase cronici favorabile, chiar entuziaste. Am eenţeles atunci ce eenseamnă să fii publicat la o editură mare. Dar reiau ce-am spus la eenceput: n-a fost vorba de nici un favoritism. Iar după, mi-am trimis o nouă carte, după ce am şters numele şi titlul din fişier, la referenţi. Am avut referate pozitive, recomandări de publicare. Ştiu deci (măcar personal, căci mulţi se bucură şi se vor bucura să se lanseze een teorii ale conspiraţiilor) că am procedat foarte corect een ceea ce mă priveşte şi n-am avut parte de nimic een plus faţă de numeroşi alţi autori ai Editurii Polirom. Iar asta eemi asigură cuget eempăcat, o spun fără nici o reţinere.II.5. Dincolo de insinuări (te rog: een numele inteligenţei ameendurora, nu te obosi să le negi), eeţi mulţumesc pentru eentrebarea asta. Subiectul, een ciuda conştiinţei mele eempăcate, rămeene sensibil pentru mine. Şi aveam nevoie să mă „răcoresc” relueend aici povestea relaţiei dintre mine, ca scriitor, şi Polirom.

Autor: efckssaxp - 02/04/2012
Subiect: VymDpPdjXFozr
Mesaj: UH9ClL bmeiahdsvdva

Autor: Lettice - 29/04/2012
Subiect: NqHuPRndNv
Mesaj: Apple laptops zijn state-of-the-art, ze zijn echt beter dan windows laptops. Het zit hem in de \"kleine\" dingen, want aan de specs van bijvoorbeeld processor en grafische kaart zie je het niet.Als ik een rijtje mag noemen van features die ik fijn vind aan mijn MacBook die niet op de gemiddelde (goedkopere, maar qua specs gelijke) Dell of Mediamarkt laptop zitten, dan zou ik bijvoorbeeld noemen:- backlit en erg fijn keyboard- supermooi scherm- ruim 5 uur batterij duur (effectief met wifi aan)- SSD drive- stroomsnoer met magneet- licht, dun en kleine adapter- Mac OS X Zoals Jorrit ook aangeeft je wordt op een gegeven moment vanzelf nieuwsgierig als je een tijdje Apple producten als iPhones, iPods en iPads gebruikt. En zo niet dan niet natuurlijk ;-) levitra acyclovir

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres