Ministrul Agriculturii îndeamnă fermierii să nu îşi vândă terenurile, estimând că preţurile vor creşte

“Peste 25.000 de euro pe hectar”, acesta este preţul pronisticat de ministrul Agriculturii în urătorii ani. Valeriu Tabără a făcut această afirmaţie în contextul unei întâlniri pe care a avut-o, sâmbătă, cu fermierii din judeţul Alba, pe care i-a sfătuit să nu îşi vândă terenurile agricole pe care le deţin.

Muncă şi răbdare – formulă câştigătoare?

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a spus că, în România, circa patru milioane de hectare de păşuni sau fâneţe sunt “invadate de spini”, fiind considerate “terenuri grele” pen­tru muncile agricole, însă i-a îndemnat pe fermieri să nu le vândă. “Zone în­tregi de păşune de deal şi de munte sunt ne­folosite. Vă spun că sunt circa patru mi­lioane de hectare. Şi vă spun încă un lucru acum : să vă aşteptaţi la o presiu­ne mare asupra a ceea ce înseamnă aşa-zisele terenuri grele, unde scoţi fâ­nul cu sarcina şi încarci carul cu grijă mare, ca să nu ţi se răstoarne. Dar pre­siunea mare va fi pe aceste terenuri pe care, la prima vedere, domnule, nu le cumpără nimeni, nu le valorifică ni­meni. Vreau să vă spun că valoarea terenurilor va creşte în viitor”, opinea­ză Valeriu Tabără, citat de Mediafax.

Ministrul Agriculturii a adăugat că în următorii ani nu va fi o creştere spectaculoasă la preţul terenurilor cu valoare imobiliară de lângă oraşe, ci la terenurile agricole. “Nu terenurile cu valoare imobiliară de lângă oraşe vor avea valoare. Ele vor rămâne undeva, sigur cu preţuri ridicate, dar nu cu creşteri spectaculoase. S-ar putea să ajungă hectare de pământ agricol care depăşesc 20.000 - 25.000 de euro hectarul. În perspectiva mare şi nu foarte îndepărtată ca timp, vreau să vă spun că valoarea terenurilor agricole, că sunt productive sau neproductive, folosite sau nefolosite, va creşte foarte mult. Şi o spun : nu vă vindeţi terenu­rile!”, le-a transmis Valeriu Tabără fermierilor din Zlatna.

Ternurile-pârloagă, o problemă

Vânzarea terenurilor nu este o problemă singulară în agricultura românească. Mare parte dintre aceste terenuri tranzacţionate sunt cumpăra­te de oameni care îşi permit să inves­tească şi apoi să aştepte ani de zile o creştere a preţurilor terenurlor, pentru a le revinde, răstimp în care, însă, le lasă în paragină,

În 2010, statisticile Ministerului Agriculturii indicau aproximativ 2,9 milioane de hectare rămase nelucrate, dintr-un total de 9,4 milioane de hec­tare arabile, suprafaţa dublându-se faţă de 2007, când terenul necultivat tota­liza 1,5 milioane de hectare.

Tiberiu Lelescu, directorul Di­recţiei pentru Agricultură şi Dezvol­tare Rurală Timiş, declară în judeţ, anul trecut, circa 120.000 de hectare de teren arabil, din cele peste 530.000, au rămas nelucrate, dar are o altă explicaţie pentru acest fapt : “În cea mai mare parte, aceste suprafeţe se află în zone din judeţ cu fertilitate scă­zută. Unde terenul e de calitate, cum e situaţia la Sânnicolau sau Jimbolia, nu am avut probleme. Probleme au fost însă, la Făget şi Lugoj, unde sunt şi suprafeţe mici care aparţin unei popu­laţii îmbătrânite”.