Mistere nerezolvate în cazul cadavrelor găsite ciopârţite

Două cadavre neidentificate, care par a fi victimele unor omoruri, au fost descoperite în ultima luna, în Timiş. Acestea au urmat unui alt caz în care ancheta a plecat de la un  cadavru ciopârţit care, de asemenea, pare a fi fost victima unui criminal. Dacă în acest ultim caz poliţiştii au reuşit să afle identitatea victimei, în celelalte două nu se ştie încă despre ce e vorba. În niciunul dintre cazuri, misterul morţii acestor oameni nu a fost elucidat, deci nici autorii presupuselor crime. Un fost şef al Poliţiei Române, fost judiciarist, generalul (r) Ion Pitulescu, este de părere că numărul mare de cadavre rămase neidentificate, care se înregistrează în ţară, pune sub semnul întrebării profesionalismul poliţiştilor şi convingerea cu care aceştia îşi exercită meseria.

Cazuri cu cadavre neidentificate, rămase în cercetare

În ultimul timp, Timişul a înre­gis­trat câteva cazuri în care au fost des­coperite cadavre neidentificate. Tru­puri sau doar bucăţi de trup au fost des­coperite pe câmpuri, uneori, sfâr­te­cate de animale. Cine au fost acei oameni, cum au murit şi, dacă au fost ucişi, cine i-au fost călăii? Sunt multe cazuri în care aceste întrebări au ră­mas fără răspuns, chiar şi după luni de cercetări. Poliţiştii timişeni au des­chis anchete, au prelevat probe de la faţa locului, dar lucrurile par să se fi împotmolit. Cadavrele neidentificate au fost înmormântate sau date ca obiect de studiu tinerilor medicinişti. Dosarul privind vinovaţii de moartea acestora însă au rămas deschise.

Unul dintre cazurile mai recente în care poliţiştii timişeni încearcă să facă lumină este cel al bărbatului des­coperit mort în apele Begăi, în zona Pie­ţei Iosefin, din Timişoara, la mijlocul lunii iulie. Trupul bărbatului, de circa 45 de ani, a fost observat plutind pe apă. Criminaliştii au stabilit că acesta murise de mai multe zile, însă nu au găsit asupra acestuia vreun act care să-i indice identitatea şi nici urme de violenţă care să conducă la ipoteza unui omor. Ipoteza principală a poliţiş­tilor în acest caz este că acest cada­vru aparţine unui om al străzii, care şi-a pus capăt zilelor. Criminaliştii timişeni au demarat cercetările pentru a stabili identitatea decedatului şi modul în care a survenit moartea acestuia, pe corpul neînsufleţit al acestuia nefiind descoperite urme de violenţă. Totuşi, bărbatul putea fi împins în apă de un răuvoitor, spun aceştia, fără a elimina ipoteza unui omor. Ideea că victima ar putea fi un boschetar s-a bazat pe fap­tul că, în urma verificării interiorului vestimentaţiei decedatului, poliţiştii au descoperit, într-o borsetă pe care o pur­ta bărbatul, nouă sticluţe care conţi­neau o substanţă de culoare argintie, cel mai probabil bronz de aluminiu, soluţie inhalată de oamenii străzii. În rest, nimic nou în acest caz, cercetă­rile fiind continuate de crimi­naliştii timişeni.

Tot recent, la sfârşitul lunii iulie, în Timiş era făcută o nouă descoperire macabră. Un cioban din Ghilad a alertat autorităţile, după ce câinele acestuia a adus la stână un cap de om. Poliţiştii au demarat cercetările pentru a afla de unde provine capul uman, cine a fost victima şi cum a mu­rit. Ca­pul a aparţinut unui bărbat între două vârste, dar chipul era de neiden­tificat, faţa fiind complet mutilată de animale. Toată zona Ghilad a fost verificată în detaliu, dar oamenii legii n-au reuşit să dea şi de urma trupului, fiind desco­perite doar câteva coaste, care ar putea aparţine victi­mei. Prima ipoteză a criminaliştilor a fost dacă există sau nu o legătură în­tre trunchiul uman descoperit la groa­pa de gunoi de la Lugoj şi capul uman descoperit la kilometri distanţă. După câteva cer­cetări, criminaliştii au ex­clus această ipoteză, deoarece legiştii au stabilit, în urma necropsiei, că moar­tea celui căruia i-a aparţinut capul a survenit în urmă cu aproximativ o lună.

Au apărut apoi informaţii că un boitar de la o stână din zona Ghila­dului a dispărut de mai bine de o lună, iar ciobanul nu ştia unde se află. Ast­fel, poliţiştii timişeni au luat legătura cu rudele celui dispărut pentru a fi efec­tuate analize ADN care să confirme dacă acel cap descoperit de câinele ciobănesc aparţine boitarului dispărut. Poliţiştii trebuie să stabilească şi dacă cel căruia i-a aparţinut capul a fost ucis şi tranşat de către un criminal sau dacă acesta a avut o moarte naturală, iar tru­pul acestuia a fost sfârtecat de ani­male. Anchetatorii speră că şi în acest caz vor reuşi să identifice victima.

Aşa cum au reuşit în cazul de la Lugoj, cu trunchiul uman descoperit la groapa de gunoi, la începutul lunii ianuarie. Abia în luna martie a acestui an, poliţiştii de la Investigaţii Crimi­nale au reuşit să identifice victima – Titu Velici, de 42 de ani, din Lugoj, dispărut de la domiciliu la mijlocul lunii decembrie anul trecut. Identitatea i-a fost demonstrată în baza probelor ADN prelevate de criminalişti de la rude­le bărbatului, analizate la Laboratorul din Bucureşti al Poliţiei Române.

Percheziţiile şi audierile făcute în acest caz nu au elucidat până acum circumstanţele în care bărbatul şi-a pierdut viaţa. Printre audiaţi se numă­ră un fost poliţist din Lugoj, V. Ion, şi un fost cadru militar, A. Marton, alături de care Velici a fost văzut de mai multe ori, înainte de dispariţia sa. Procu­rorii spun că, deocamdată, nu se poate vorbi clar de o implicare a acestora în uciderea bărbatului, chiar dacă la una dintre locuinţele celor doi au fost des­coperite urme de sânge aparţinând ce­lui decedat. Singura noutate în acest caz a apărut la mijlocul lunii iunie, când a fost descoperită o nouă bucată din trupul lugojeanului tranşat şi aruncat la groapa de gunoi din Lugoj, la Hitiaş, în apele râului Timiş. Este vorba de o bucată din trunchi găsită de câţiva ti­neri care se aflau la scăldat. Membrele inferioare şi capul bărbatului nu au fost încă găsite.

Dacă există vreo legătură între uciderea lui Velici şi moartea bărba­tului a cărui cap a fost găsit la Ghilad, dacă Timişul are motive să se teamă de un ucigaş în serie, poliţiştii timişeni nu au un răspuns, dar dau asigurări că vor continua cercetările până vor face lumină în aceste cazuri.

Întrebaţi câte cazuri în care au fost descoperite cadavre ale unor oameni neidentificaţi ucişi cu autori necunos­cuţi au, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Timiş spun că nu au o statis­tică în acest sens şi că aceste cazuri sunt trecute la dosarele înregistrate la compartimentul persoanelor dispărute. “În 2011 s-au înregistrat 213 persoane dispărute, dintre care 30 au fost iden­tifi­cate. Urmează a fi stabilită identi­tatea altor şapte persoane dispărute, printre care bărbatul descoperit mort în Bega şi bărbatul al cărui cap a fost găsit la Ghilad, unde este doar o ches­tiune de timp”, ne-a declarat Andreea Cinte­ză, de la Biroul de Presă al I.P.J. Timiş.

Generalul (r) Ion Pitulescu, fost şef al Poliţiei Române : Lipsesc perseverenţa şi experienţa celor de la Judiciar”

Numărul mare de cadavre neiden­tificate pune sub semnul întrebării pro­fesionalismul poliţiştilor şi convingerea cu care aceştia îşi exercită meseria, consideră foştii judiciarişti.

Generalul (r) Ion Pitulescu, fost şef al Poliţiei Române, consideră că acum mulţi dintre poliţişti nu mai sunt atât de dedicaţi meseriei, sunt superfi­ciali în activitate şi nu se mai zbat să rezolve cazurile de crime cu autor ne­cunoscut, mai ales când nici identita­tea victimelor nu este cunoscută. “Prin­cipala cauză pentru acest număr de cazuri cu cadavre neidentificate este lipsa de profesionalism a poliţiştilor. În al doilea rând, este problema controlu­lui superficial făcut de şefi asupra sub­ordonaţilor. Pe vremea mea, cum a fost în Decembrie ’89, aveam 59 de crime cu autor necunoscut, după care s-au făcut câteva mii. Dar dacă găseam un ofiţer care într-o lună, două, nu făcuse nimic într-un dosar nu mai stăteam de vorbă cu el”, spune generalul Pitulescu.

Potrivit acestuia, pe lângă lipsa de profesionalism şi lipsa controlului eficient al şefilor de Inspectorate asupra subordonaţilor, o altă problemă este şi faptul că mulţi dintre oamenii legii nu mai merg pe teren pentru cercetări amănunţite. “Fără aceste deplasări, fără eforturi deosebite, nu poţi rezolva un caz. Eu îmi luam valiza şi plecam şi nu mai veneam cu lunile acasă. Mi-ar fi fost ruşine să mă întorc în faţa şefilor cu cazul nerezolvat. Acum, însă, lipsesc perseverenţa şi expe­rienţa celor de la Judiciar. Mulţi sunt încadraţi direct din civilie, se lasă pe tânjală şi puţini mai sunt cei care îşi fac datoria cu convingere, din pasiune. Mă gândesc zilnic cu regret la ce a ajuns Poliţia Română”, declară generalul (r) Pitulescu.