A fost nevoie de instituirea unor politici de austeritate bugetară şi de situaţii-limită, cum a fost „criza Colterm”, când s-a sistat furnizarea căldurii în tot oraşul, pentru ca Primăria Timişoara, după modelul Consiliului Judeţean, să ajungă la concluzia că are nevoie de o mult mai bună monitorizare a societăţilor sau regiilor din subordinea sa ori la care deţine acţiuni. Abia acum, după doi ani de criză, Municipalitatea începe să analizeze foarte serios performanţele portofoliului său de structuri subordonate, urmând să ia decizii în funcţie de rezultatul acestor analize.


Intenţii foarte serioase, la început de an

La fel ca şi Consiliul Judeţean Ti­miş, care abia după doi ani de criză s-a apucat să analizeze temeinic perfor­manţele structurilor sale subordonate şi ale societăţilor la care e acţionar, renunţând la parteneriatele public-privat păguboase, Primăria Timişoara a decis să iniţieze analize detaliate ale rezultatelor economice ale regiilor şi societăţilor comerciale la care Consi­liul Local al Municipiului Timişoara este acţionar unic. Propunerea nu a venit însă din par­tea conducerii Primăriei, aşa cum ar fi fost de aşteptat, ci din partea unor con­silieri locali de la toate partidele : Tra­ian Stoia (P.S.D.), Valentin Mol­do­van (P.N.Ţ.C.D.), Petru Eher­gartner (P.N.L.), Ovidiu Ciuhandu (P.D.-L.) şi Francisc Szabo (U.D.M.R.).
Până acum, analizele situaţiei eco­nomice a acestor regii şi societăţi din subordinea Primăriei nu au fost făcute publice, rapoartele anuale ale acestora conţinând date generale legate de investiţii sau obiective avute în vedere pentru anul viitor. Aceasta deşi, fiind structuri în care Consiliul Local (deci, o instituţie bugetară) este acţionar, contribuabilii ar avea dreptul să ştie cât de profitabilă şi de bine gestionată este o astfel de societate. Iniţiativa Primăriei de a realiza ana­lize ale rezultatelor economice ale regiilor şi societăţilor comerciale din subordine i se pare lui Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara, bine venită, deşi târzie. “Un asemenea demers trebuia făcut de multă vreme. Mai ales pentru că multe din aceste regii şi societăţi sunt mari consumatoare de bani pu­blici. Primăria ar fi trebuit să aibă si­tuaţii la zi legate de situaţia economică a acestora, cu atât mai mult cu cât are desemnaţi reprezentanţi în Consiliile de Administraţie ale acestora, repre­zentanţi care sunt plătiţi pentru presta­ţia lor. Aceştia ar fi trebuit să aibă obli­gaţia să informeze periodic Primăria în cazul în care depistau nereguli sau situaţii generatoare de pierderi”.


Colterm, “vedeta” din portofoliu

Pe departe, cea mai intens media­tizată societate din subordinea Primăriei e Colterm, păstrată constat în atenţia timişorenilor atât pentru scandalul scumpirii gigacaloriei şi a conflictului tranşat în instanţă între Primărie şi Pre­fectură, cât şi pentru criza gazului, din noiembrie 2010, când OMV Petrom Gas, furnizorul de gaze naturale al Pri­măriei, a oprit furnizarea de gaz din cau­za datoriilor Colterm, oraşul rămânând câteva ore fără căldură şi apă caldă. Reprezentanţii Colterm afirmau că instituţia a ajuns în această situaţie din cauză că Primăria şi Guvernul nu i-au achitat datoriile aferente subvenţiei pentru agentul termic furnizat populaţiei, aceste sume, foarte mari, neplătite la timp, putând acoperi fără probleme da­toriile restante către OMV Petrom Gas.   
Anomaliile legate de Colterm şi de situaţia ei economică au fost luate în discuţie la nivel central inclusiv în Par­lament. Deputatul P.D.-L. Marius Du­gulescu, unul dintre cei care au reali­zat interpelări pe această temă, decla­ră : “O societate cu datorii de peste 70 de milioane de euro către Petrom Gaz îşi permite, în plină criză financiară, să susţină prin finanţare directă două hoteluri şi un teren de sport dotat la standardele cele mai înalte. Conform prefectului de Timiş, Mircea Băcală, acel teren de sport dispune de toate dotările moderne, fiind chiar şi păzit de o firmă de pază specializată. Mai mult, parcul din imediata lor proxi­mitate a fost recent modernizat din bani publici, cu suma de peste jumătate de milion de euro”.
Petru Olariu, preşedintele F.A.L.T. spune că în cazul Colterm controlul făcut de Prefectură, după criza gazului, nu e echivalentul unui audit riguros. “Ar trebui să se prezinte date certe, să se ştie clar care e situaţia societăţii”. Pe de altă parte, apreciază reprezentantul F.A.L.T., nici Primăria Timişoara nu prea are cum să-i reproşeze Colterm faptul că are o situaţie economică nu tocmai fericită, atâta timp cât are da­to­rii imense neachitate către respec­tiva societate. “Cum poate Primăria să spu­nă că e nemulţumită de situaţia econo­mică a Colterm, atâta vreme cât ştie că nu şi-a achitat datoriile către această societate?” se întreabă Petru Olariu.
Toate aceste aspecte, relevante pentru situaţia societăţii, nu se regă­sesc, însă, în raportul de activitate pe 2010, făcut public la sfârşitul săptă­mânii trecute. 
Societatea menţionează doar că anul trecut a realizat lucrări de in­vestiţii în valoare totală de 6.066.464 de lei, din care, din alocaţii bugetare 1.712.416 lei, dintr-un plan de 5.797.250 lei, iar din surse proprii, 4.353.948 lei, dintr-un plan de 6.930.480 lei, semn că nici pe partea de investiţii Colterm nu s-a prea putut baza pe banii de la Primărie. Colterm se bizuie mai degrabă pe bani europeni, menţionând că în 2009 s-a demarat accesarea de fonduri eu­ropene, pe Programul Operaţional Structural Mediu - Axa prioritară 3 - Sectorul Termoficare. Aceste fonduri ar fi necesare pen­tru retehnologizarea sistemului centra­lizat de termoficare din Timişoara, în vederea conformării la normele de protecţie a mediului şi pentru creşte­rea eficienţei în alimen­tarea cu căl­dură urbană.
Studiul de fezabilitate făcut în acest scop prevede modernizarea în­tregului sistem până la sfârşitul lui 2012, valoarea totală a lucrărilor fiind de 58 de milioane de euro. Proiectul a fost aprobat şi s-a semnat contractul de finanţare în cursul anului 2010, iar în decembrie a demarat lucrarea prin în­tocmirea documentaţiilor de licitaţii şi stabilirea datelor de începere a acestora.


11 milioane de lei profit la Aquatim

Lucrurile, din punct de vedere al eficienţei economice, sunt mult mai clare la Aquatim, societatea preci­zând că a avut anul trecut venituri din exploatare de 87,9 milioane de lei, cheltuieli de 76,2 milioane de lei şi un profit de 11,7 milioane de lei. So­cietatea are şi foarte multe proiecte pentru care s-au obţinut finanţări europene, având şi o tradiţie în acest sens – din 2002 a reuşit să atragă fonduri europene.
“Din acest punct de vedere nu se poate face o comparaţie între Aqua­tim şi Colterm. La Aquatim s-au adus importante fonduri europene, de-a lungul anilor. La Colterm, însă, a in­tervenit aceeaşi problemă – socie­tatea a fost împiedicată să se implice în accesarea de fonduri de situaţia sa economică nu tocmai bună, care e cauzată şi de întârzierea cu care Primăria şi-a plătit datoriile către această societate. Deci, nu prea are cum să-i reproşeze Primăria faptul că nu a obţinut suficiente fonduri euro­pene”, opinează Petru Olariu.
La Aquatim, faţă de Colterm, se pare că s-a pus mai mult accentul şi pe autocontrol, în sensul că în decursul anului 2010 s-au desfăşurat 56 de audituri interne, care s-au finalizat cu 122 de acţiuni de îmbunătăţire. “E foarte bine că la nivelul acestor so­cietăţi se fac astfel de audituri interne. Cu toate că una e un audit intern. Şi cu totul altceva e un audit extern”, precizează Petru Olariu.


Un an activ pentru societăţile Primăriei

La Drumuri Municipale, raportul de activitate pe 2010 relevă că au existat, pe parcursul anului trecut, licitaţii câştigate din fondurile aloca­te de Consilul Local al Municipiului Timişoara la lucrări nominalizate (lucrări de investiţii) în valoare de 7.953.535 lei, iar din această valoare s-au realizat 12.630 de metri pătraţi de carosabil şi 5.065 de metri pătraţi de trotuare, fiind nominalizate la această categorie amenajarea străzii Vânătorilor – 347.593 de lei, ame­najarea străzii Berzei – 501.171 lei, reparaţii pe strada Olarilor – 760.056 lei şi celebrele lucrări de la Pasajul Calea Şagului, în valoare de 6.344.715 lei.
Din licitaţiile câştigate din fon­durile alocate de Consiliul Local pen­tru reparaţii şi întreţinere de străzi, Drumuri Municipale şi-a adju­decat lucrări în valoare de 7,7 milioa­ne de lei, iar din această valoare s-au reali­zat 123.000 de metri pătraţi de caro­sabil. La toate acestea s-au mai adău­gat şi lucrările făcute pentru diverşi beneficiari, ca şi vânzările de mate­riale şi produse finite, în valoare de 11,4 milioane de lei. Cu toate acestea, Drumuri Municipale con­sem­nează că valoarea realizărilor aferente anului 2010 (27.246.222 de lei) s-a diminuat cu aproximativ 15,76 % faţă de valoarea realizărilor aferente anului 2009 ( 32.252.100 lei).
Şi la Horticultura, o altă societate din subordinea Primăriei, 2010 a fost un an plin, în sensul că s-a plantat ma­terial dendrologic în valoare de 1,05 milioane de lei, s-au făcut achiziţii de materiale şi de mobilier urban de 180.000 de lei, şi că s-au realizat lu­crări în valoare de 3,9 milioane de lei.