După ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a fost criticată în termeni extrem de duri de către Comisia Europeană, pentru modul alarmist şi iresponsabil în care a prezentat avertismentele privind gripa porcină – virusul Ah1N1–, determinând statele comunitare să cheltuie nejustificat sume extrem de mari pentru vaccinuri şi materiale profilactice de care nu aveau nevoie, reprezentanţii O.M.S. par pregătiţi să lanseze o nouă „sperietoare”. Este vorba de bacteria NDM-1 care, susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ar fi rezistentă la orice fel de antibiotic.


Aceeaşi strategie de alarmare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a preferat să tacă la acuzaţiile unor raportori ai Comisiei Europene, care au acuzat faptul că epidemia de gripă porcină nu ar fi existat în realitate, fiind doar o farsă menită să determine statele comunitare să cheltuie sume importante pentru vaccinuri şi medicamente de care nu aveau nevoie. Astfel, deşi O.M.S. a fost criticată pentru isteria creată legată de AH1N1, prin acelaşi gen de mesaje alarmiste se promovează, la nivelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o altă “sperietoare” : o bacterie rezistentă la aproape toate antibioticele. Respectiva bacterie ar fi fost descoperită în spitalele britanice, fiind adusă de persoane care au călătorit în Asia de Sud. Bacteria, care produce o enzimă de tip New Delhi metalo-beta-lactamază (NDM-1), a fost identificată prima dată în 2009, de profesorul Timothy Walsh, la un pacient suedez care fusese tratat în India. Potrivit unui studiu publicat în revista britanică “The Lancet Infectious Diseases”, cercetătorii au izolat 37 de pacienţi în Marea Britanie – mulţi dintre ei călătoriseră în India şi Pakistan pentru operaţii estetice. “NDM-1 are potenţialul de a se transmite la nivel mondial, este necesară o supraveghere coordonată”, avertizează autorii studiului, explicând că numeroşi pacienţi europeni şi americani apelează la servicii de chirurgie estetică în India. Potrivit aceloraşi cercetători, NDM-1 rezistă practic la toate tipurile de antibiotice, inclusiv la carbapenem, folosit de obicei în cazuri de infecţii grave. “Cu acest gen de bacterie, practic am epuizat antibioticele. Doar două tipuri de antibiotice o pot combate, iar unul nu a fost foarte eficient. Nu vor mai exista antibiotice disponibile în următorii zece ani. Dacă se va permite perpetuarea acestor infecţii fără tratamente adecvate, vom asista la o anumită mortalitate”, avertizează Walsh. Aceleaşi surse susţin că pe puţin 44 de cazuri de NDM-1 au fost depistate în statul indian Tamil Nadu, 26 în statul Haryana, precum şi în Bangladesh şi Pakistan.


Bacterie globală

La fel ca în cazul AH1N1, sunt semnalate cazuri de îmbolnăviri în zone distincte, aflate la distanţe foarte mari, situate de presupusul focar din India, sugerându-se o extindere globală a infecţiilor cu această nouă bacterie. Astfel, la începutul lunii august s-au semnalat trei cazuri de infecţie cu noua bacterie în Australia. “Suspecţi” sunt trei australieni care au călătorit recent în India.
Potrivit profesorului Peter Collington, şeful Serviciului de Boli Infecţioase de la Spitalul din Canberra, aceste persoane – dintre care una a suferit o intervenţie chirurgicală estetică la Mumbai – nu reprezintă decât “partea văzută a aisbergului. Probabil, sunt mai mulţi, pentru că este foarte dificil de reperat această bacterie deosebită, dacă nu există material sofisticat”, a declarat medicul australian. Profesorul Collignon a declarat că a tratat unul dintre cei trei australieni infectaţi la Canberra, în timp ce alţi doi se află în statele New South Wales şi Queensland. “Am găsit un germen rezistent şi netratatabil, în urină şi, din fericire, nu le provoacă prea multe probleme. Dar propagarea acestei infecţii este o îngrijorare reală”, a mai spus Peter Collington.   Au apărut şi primele victime

La mijlocul lunii trecute a fost semnalat şi primul caz de deces în urma infectării cu noua bacterie – un belgian a murit după ce a contractat bacteria New Delhi. Bărbatul, de origine pakistaneză, a fost internat la spital cu o plagă deschisă, în urma unui accident rutier, însă medicii nu au mai avut ce să îi facă, susţinând că, “în ciuda tratamentului cu antibiotice foarte puternice, inclusiv cu carbapenem, folosit de obicei în cazuri de infecţii grave, bărbatul nu a supravieţuit, deoarece era deja infectat cu NDM-1”.


Organizaţia Mondială a Sănătăţii iniţiază o nouă isterie

Ca şi în cazul gripei porcine, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a reacţionat prin comunicate globale, întocmite într-un ton extrem de alarmist. Astfel, O.M.S. a transmis o alertă globală, cerând „monitorizarea cu maximă atenţie a bacteriei producătoare a enzimei New Delhi metalo-beta-lactamaza rezistente la antibiotice”. Deşi nu s-au făcut prea multe cercetări legate de căile de transmitere a acestei bacterii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii ştie deja că „în general, cele mai vulnerabile zone sunt locurile publice şi în mod special spitalele, laboratoarele şi cabinetele veterinare”.  Potrivit O.M.S., enzima se ataşează de alte bacterii, pe care le face rezistente la antibiotice, printre acestea numărându-se cele care produc tuberculoza, holera şi infecţiile urinare. În lipsa unui tratament corespunzător, bacteria poate fi fatală pentru cel care se contaminează. 
Şi tot reprezentanţii O.M.S. apreciază că Europa nu este pregatită corespunzător pentru a face faţă ameninţării la adresa sănătăţii publice reprezentate de bacteriile rezistente la antibiotice. Este citat în acest sens profesorul Giuseppe Cornaglia, preşedintele Societăţii Europene de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase, care a declarat că „ultimele informaţii cu privire la răspândirea rapidă a unei bacterii rezistente la medicamente impun o reacţie de alertă legată de natura şi magnitudinea problemei cu care ne confruntăm”. „NDM-1 are potenţialul de a se transmite la nivel mondial. Este necesară o supraveghere coordonată”, avertizează reprezentanţii O.M.S., explicând că numeroşi pacienţi europeni şi americani apelează la servicii de chirurgie estetică în India.
Până în prezent, bacteria NDM-1 a fost diagnosticată ca factor agravant în infecţii urinare, dar şi în cazurile de pneumonie. Medicii susţin că orice infecţie sau boală devine imposibil de vindecat din cauza acestei noi bacterii care ar putea să ucidă foarte mulţi oameni în cazul în care nu se găseşte un antidot care s-o anihileze. Practic, orice boală ar deveni devine imposibil de tratat atunci când NDM-1 este prezentă în corpul pacientului. Aceiaşi cercetători britanici care au iniţiat primele investigaţii legate de bacteria respectivă au făcut preziceri legate de faptul că „în următorii zece ani antibioticele vor dispărea, iar rata mortalităţii va creşte considerabil”.


Tot mai multe cazuri de bacterie imunã la antibiotice, în Europa

Treptat, în spaţiul european, la fel ca şi în cazul gripei porcine, se anunţă tot mai multe cazuri de infectare cu noua bacterie. Săptămâna trecută, două cazuri de infectare cu bacteria de tip NDM-1, rezistentă la antibiotice, au fost identificate în Austria, la persoane contaminate în spitale din străinătate.
Cele două paciente au fost tratate la Clinica Universitară Graz (din sud-estul Austriei), una dintre ele, care venea din Pakistan, fiind îngrijită şi vindecată, iar a doua, care venea din Kosovo, fiind încă sub tratament. În mod ironic, faptul că respectiva pacientă a fost vindecată indică tocmai faptul că noua bacterie nu e imună la antibiotice, pentru că altfel ar fi fost imposibilă vindecarea.
Medicii de la Clinica Universitară Graz au putut identifica tulpina de tip NDM-1 prin intermediul „relaţiilor de cooperare a laboratoarelor medicale, pe baza unor informaţii internaţionale obţinute din alte ţări unde au fost detectate tulpini asemănătoare”.
Deja în Austria au început să se aloce sume consistente pentru o campanie de analize. Astfel, pentru a preveni multiplicarea în Austria a acestei tulpini de bacterie rezistentă la antibiotice, autorităţile au anunţat că intenţionează să efectueze analize medicale complexe în cazul tuturor persoanelor care au călătorit recent în India sau Pakistan, analizele fiind extinse şi la rudele şi cunoscuţii acestora, precum şi la personalul medical care a lucrat în spitale din aceste ţări. „Mai multe date indică faptul că regiunea de origine pentru tulpinile acestor enterobacterii este subcontinentul indian”, au precizat autorităţile austriece.