Multe amendamente, speranţe puţine pentru bugetul pe 2012

Cele două camere ale Parlamentului riscă, anul acesta, să bată recordul naţional la amendamente propuse la bugetul pe anul viitor, cu peste 10.000 de propuneri de acest gen. Urmând trendul naţional, o parte dintre senatorii şi deputaţii timişeni au propus zeci de amendamente, cu toate că majoritatea nu cred că există şanse de aprobare.

“Plan” depăşit la amendamente

Conform estimărilor, în acest an se va ajunge la un record naţional în ceea ce priveşte numărul amenda­mentelor depuse la buget, cu peste 10.000 de propuneri. Această cifră înseamnă mai mult decât dublul numă­rului de amendamente depuse pentru bugetul pe 2010, când au fost 4.000 de amendamente, şi mai multe decât anul trecut, când numărul ­lor a totalizat 9.000. 

Grupul P.S.D. a ţinut să fie cam­pion, cu peste 6.000 de amenda­men­te, cele mai im­portante făcând refe­rire la reducerea CAS cu 10%, redu­cerea eşalonată a TVA până la reveni­rea la 19%, introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, indexarea pensiilor cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea salariului mediu pe economie, interzi­cerea folosirii fondului de re­zervă al Guvernului pen­tru alocări către Primării, în alte si­tuaţii decât cele de urgenţă, suspen­da­rea Programului Na­ţional de Dezvol­tare a Infra­structurii şi menţinerea con­tribuţiei la Pilonul 2 de Pensii.

Liberalii sunt pe locul doi la amen­damente, cu peste 2.500, urmaţi de reprezen­tan­ţii U.N.P.R., cu 400 de amen­damente, şi P.D.-L., cu apro­ximativ 300.

Dezbaterile pe proiectul bugetului, care se vor întinde pe următoarele zile, se anunţă a fi furtunoase, tocmai din cauza acestui număr extrem de ma­re de amendamente. Şe­dinţa în plen pentru aprobarea bugetului va avea loc pe 12 decembrie. Rezultatul e unul oarecum previzibil, pentru că premierul Emil Boc şi-a expri­mat o poziţie intransigentă în ceea ce pri­veşte amendamen­tele şi efectul lor. Pri­mul-mi­nistru a precizat că mo­difi­că­rile propuse de Opoziţie ar ma­jo­ra deficitul cu 3,8 procente şi ar im­pune fonduri suplimen­tare de 5,2 mi­liarde de euro, în condiţiile în care toa­te ţările U.E. pregătesc programe de austeritate.

Gheorghe Ciobanu : “Timişul, printre judeţele cu cele mai mari alocări de fonduri”

Deputatul P.D.-L. de Timiş Gheor­ghe Ciobanu progno­zează că, în urma discuţiilor purtate până acum la nivelul co­­misiilor parlamentare, Timişul se va număra printre judeţele care vor beneficia de alocările cele mai mari de fonduri. “Din informaţiile pe care le deţin, pot estima că Timişul se va număra printre cele trei - patru judeţe cu cele mai mari alocări de fonduri la bugetul pe 2012. Chiar dacă s-au mai redus o serie de bugete, Timişul va ră­mâne unul dintre jude­ţele ca­re vor beneficia de repartizări de fonduri mulţumitoare”.

Horia Cristian : “Nu vor fi aprobate nici amendamentele Puterii, nici ale Opoziţiei”

Deputatul P.N.L. de Timiş Horia Cristian, care şi anul trecut a depus amendamente la buget, fără, însă, a-i fi aprobate vreunul, este pesimist şi în pri­vinţa şanselor ca propunerile sa­le să fie aprobate : “Am propus, în mare, aceleaşi amenda­mente ca anul trecut, pentru că sunt consecvent. Pe lângă amenda­mentele legate de majorarea bugetului alocat Sănătăţii, am mai depus amendamente de in­teres local, cum ar fi ridicarea li­niei de cale ferată pe estacadă, în Timişoara, ca o soluţie de de­con­gestionare a traficului în Ti­mişoara, şi am cerut bani şi pen­tru centura fe­roviară ocolitoare prin partea de nord a oraşului”. Posibilitatea ca măcar o parte din propunerile sale să treacă de votul Parlamentului e destul de mică, estimează Horia Cristian : “Din sem­nalele transmise, nu se vor aproba nici amendamentele parlamentarilor din Opoziţie, nici cele ale Puterii. Am văzut, de exemplu, că Monica Iacob Ridzi a depus un amendament pentru reabilitarea Spitalului de la Petroşani şi i s-a respins”.

Sorin Stragea : “Există dispoziţii din zona guvernamentală ca amendamentele să fie respinse”

Mai optimist nu este nici deputatul P.S.D. de Timiş Sorin Stra­gea care spune că, din semna­lele trans­mise, la fel ca şi anul trecut, se va mer­ge pe varianta unui buget de austeri­tate : “Eu cred că din start se va merge pe varianta respingerii marii majo­ri­tăţi a amendamentelor. Am dis­cutat şi cu colegi din alte comisii şi, din câte am înţeles, există dis­poziţii din zona guvernamentală ca amendamentele să fie res­pinse. Noi ne-am făcut datoria, am depus amendamente şi le susţi­nem. Poate, doar anul viitor, ţinând cont de faptul că va fi an electoral, se vor mai aproba o parte dintre propu­neri, şi se va aloca bani la rectificări”.

Printre propunerile lui Sorin Stra­gea, care vizează colegiul în care a fost ales, se numără reabi­litarea Spitalului Municipal Lugoj, în special a Secţiei de Urgenţe, realizarea unui nou pod pie­tonal peste Timiş şi reabilitarea unor blocuri de locuinţe.

Nicolae Robu : “Mi s-a acceptat o propunere legată de derularea unui program numit «Bani pentru şcolile profesionale»”

Senatorul P.N.L. Nicolae Ro­bu recunoaşte şi el că nu are aşteptări prea mari în ceea ce priveşte posibi­litatea aprobării amendamentelor. “Printre amen­damentele pe care le-am propus se numără şi cel legat de acor­da­rea unui procent de 6% din PIB  pentru Educaţie, propunere care bine­înţeles că nu a fost aprobată. Totuşi, mi s-a acceptat o propu­ne­­re legată de derularea unui pro­gram numit «Bani pentru şcolile profesionale», care vizează acor­darea de finanţări pentru reîn­fiin­ţarea învăţământului profe­sio­nal. E o propunere pe care minis­trul Educaţiei o apreciază, pro­nunţându-se în favoarea reînfiin­ţării acestei forme de învăţă­mânt”, afirmă senatorul timişean.

Nicolae Robu spune că a mai pro­pus un amendament legat de supli­men­tarea bugetului de in­vestiţii al Bibliotecii Universităţii Politehnica, de la 4,5 milioane la zece milioane de lei. “Tocmai pen­tru că s-a precizat că se merge pe varianta unui buget de auste­ritate, m-am limitat doar la aces­te propuneri. E de aşteptat, însă, ca majoritatea amendamentelor să fie respinse”, spune senatorul timişean.

Claudiu Ţaga : “Se repetă povestea de anul trecut”

Deputatul timişean U.­N.­P.R. Clau­diu Ţaga apreciază, de asemenea, că, la fel ca şi anul trecut, majoritatea amen­damentelor vor fi respinse. “Ca membru în Comisia de Apărare, am pro­­pus o serie de amen­damente legate de construcţii necesare instituţiilor mili­tare. Însă sunt şanse mari ca niciun fel de amendamente să nu fie aprobate, repetându-se po­vestea de anul trecut. Până la urmă e, însă, de înţeles, fiind vorba de un buget de asute­ritate”.

Blocajul de la Institutul Oncologic, bilă neagră pentru Timiş

După ce la sfârşitul anului trecut, în condiţiile în care peste 99% din amendamentele propuse la bugetul pe 2011 au fost respinse, cu mari inter­venţii Timişul a beneficiat de una din­tre cele mai impor­tante investiţii din domeniul sanitar investiţii care, la ni­vel naţional, nu au fost din prin­ci­piu aprobate în bugetul pe acest an. Este vorba despre banii alocaţi din bugetul pe anul tre­cut pentru demararea In­stitu­tului Regional de Oncologie.

Pe parcursul ultimelor luni TIM­POLIS a semnalat situa­ţia aberantă legată de blocajul investiţiei Institu­tului Regional de Oncologie, blocaj cauzat de întârzierea transferului imo­bi­lului de la Primăria Timi­şoara la Di­recţia de Sănătate Publi­că Timiş. Mi­za acestui război in­terinstituţional, mi­noră în com­paraţie cu valoa­rea inves­tiţiei, o reprezentau nişte materiale de construcţii în valoare de 300.000 de euro, dispărute din imobil, în con­diţiile în care nici una dintre instituţiile im­plica­te în trans­fer nu dorea să-şi asu­me lipsa de inventar.

Din cauza indeciziei auto­rităţilor locale, Ministerul Să­nătăţii a cerut D.­S.P. Timiş re­stituirea sumei de un milion de lei – prima tranşă alocată pen­tru in­vestiţie. Aceşti bani au fost daţi în pri­măvară, odată cu aprobarea bugetului, după multe intervenţii şi insistenţe pe această temă, făcute de parlamentarii de Timiş şi de factorii de răspundere locali din domeniul medical. Pri­mind cu greu aceşti bani, Timişul a demonstrat că nu ştie ce să facă cu ei, lucru care, pe viitor, ar putea determina oficialii Ministerului Sănătăţii să se gândească de două ori înainte de a mai aloca bani pentru investiţii în domeniul medical la Timişoara, mai ales că, între timp, s-a schimbat şi conduce­rea ministerului.