Peste 400 de cetăţeni români de etnie romă vor fi repatriaţi din Franţa, până la mijlocul lunii septembrie. Primul transport a ajuns în ţară în urmă cu o săptămână, 140 de romi fiind trimişi acasă cu avionul, dintre care 19 s-au întors în localităţi din Timiş. Statul francez a dat câte 300 de euro fiecărui cetăţean pentru a se întoarce „voluntar” în România, însă repatriaţii îşi fac deja planuri de revenire în Franţa. Ba mai mult, aceştia vor pleca în număr mai mare, intenţionând să îşi ia cu ei şi rubedeniile care nu au gustat încă visul francez. Autorităţile locale spun că repatriaţii au dreptul la libera circulaţie şi pot face ce doresc, cât timp nu încalcă legislaţia.


Repatriaţi “voluntar”

Autorităţile franceze şi-au anunţat din nou intenţia, în urmă cu două săptămâni, de a repatria romii nomazi care trăiesc în tabere lângă Paris. Motivul era intensificarea violenţelor înregistrate în cartierele mărginaşe şi a numărului infracţiunilor comise de ţiganii provenind din România şi Bulgaria. Autorităţile estimau la 300 numărul taberelor ţigăneşti, văzute ca “surse de trafic ilicit, de exploatare a copiilor în scopul cerşetoriei, prostituţiei sau delincvenţei”. Jumătate dintre taberele ilegale vor fi desfiinţate în termen de trei luni, Franţa urmând să le asigure transportul cu avionul romilor care doresc să se întoarcă în România şi, mai departe, cu trenul, spre localităţile de origine, dându-le pe deasupra şi o primă de repatriere de 300 de euro, precizau reprezentanţii Guvernului Francez. Expulzarea ţiganilor care trăiesc în tabere ilegale în Franţa a început în 19 august, urmând ca, până în 16 septembrie, 412 cetăţeni români să fie trimişi cu avionul în România, pe baza procedurii de retur voluntar.
Primul transport de romi repatriaţi “voluntar”, 140 la număr, a sosit în 20 august din Franţa, pe Aeroportul Internaţional din Timişoara. Repatriaţii au fost întâmpinaţi de prieteni şi rude, iar Prefectura Timiş le-a pus la dispoziţie celor care au dorit două autobuze aparţinând Regiei Autonome de Transport Timişoara pentru a-i transporta la Gara de Nord din Timişoara. La vederea presei în aeroport, romii au reacţionat agresiv şi au lansat ameninţări şi injurii la adresa jurnaliştilor prezenţi. Însă jandarmii şi agenţii de pază ai aeroportului au format un cordon până la ieşirea din clădirea aeroportului, astfel că nu s-au înregistrat evenimente violente.
Cei mai mulţi dintre romii repatriaţi au refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliştilor cu privire la modul în care îşi câştigau existenţa pe teritoriul francez, cât şi în ce priveşte planurile de viitor la întoarcerea acasă. Au fost însă şi romi care au afirmat că au primit 300 de euro pentru fiecare adult şi 100 de euro pentru fiecare copil, pentru a se întoarce în România, dar că, imediat ce vor putea, se vor întoarce în Franţa, pentru că acolo câştigau binişor din cerşit sau adunatul de fier vechi.

Romii timişeni repatriaţi, în atenţia poliţiştilor

Am încercat să aflăm de la autorităţile locale dacă romii repatriaţi, care nu au o sursă de venit, vor primi un sprijin financiar sau ce soluţii li se oferă pentru a nu recurge la comiterea de infracţiuni. După ce le-a pus la dispoziţie mijloacele de transport pentru a ajunge la domiciliile lor de la aeroport, Prefectura a anunţat că nu mai răspunde de soarta romilor repatriaţi sau de deciziile pe care le vor lua aceştia. “Prefectura nu se ocupă de monitorizarea romilor repatriaţi. Nu ştim nici câţi sunt, nici din ce localităţi provin. Primăriile locale sunt cele care au această responsabilitate. Noi le-am pus la dispoziţie transportul pentru a ajunge acasă, iar dacă vom fi solicitaţi să îi ajutăm în vreun fel o vom face. Dacă solicită ajutoare sociale trebuie însă să se adreseze primăriilor de unde sunt, iar pentru locuri de muncă la Agenţia pentru Ocuparea Forţelor de Muncă. Noi nu putem face decât ce ţine de competenţa noastră”, a precizat Daniela Fetescu, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Timiş.
Conform reprezentanţilor Inspectoratului Poliţiei de Frontieră, romii repatriaţi care au revenit în Timiş provin din localităţile Periam, Deta, Grăniceri şi Checea.
Primul transport de romi repatriaţi din Franţa a adus în Timiş 19 persoane. Iar poliţiştii timişeni, care i-au luat în primire încă de la aeroport, declară că romii întorşi acasă vor fi supravegheaţi îndeaproape pentru a nu crea “probleme” în localităţile de domiciliu. “Până vineri am înregistrat în evidenţele noastre 19 romi repatriaţi şi aşteptăm următoarele transporturi. Romii s-au întors la casele lor, iar noi îi vom monitoriza prin intermediul poliţiilor locale. Nu putem să le impunem acestora să lucreze, iar dacă vor să se întoarcă în Franţa o pot face, pentru că au dreptul la libera circulaţie. Pe noi ne interesează să nu comită infracţiuni, astfel că vom continua verificările”, ne-a declarat comisarul-şef Gheorghe Popescu, şeful Inspectoratului de Poliţie Timiş.

Se vor întoarce în Franţa, mai mulţi decât au fost


Potrivit autorităţilor locale, transporturile succesive de romi repatriaţi aduc în bună parte, în Timiş aceleaşi persoane. Majoritatea celor expulzaţi din Franţa au mai trecut prin astfel de experienţe în ultimii ani şi s-ar putea spune că aceştia au găsit o modalitate interesantă de a se întoarce acasă ca să-şi revadă familiile, profitând de primele de repatriere, apoi se întorc în Franţa după doar câteva zile.
“I-am recunoscut la televizor pe unii dintre ei, când erau la aeroport. Mai mult, o femeie care venise din Franţa, este înregistrată la noi ca asistent personal al unei persoane cu handicap, pentru care primeşte un salariu. Când am luat-o la întrebări, mi-a spus că a fost să se trateze. Majoritatea sunt nişte puturoşi, nu lucrează niciunde, dar fac parte din comunitatea noastră şi nu ne creează probleme deosebite”, spune Rodica Boancăş, primarul comunei Periam.
De altfel, edilul comunei spune că dintre cei 19 romi timişeni care s-au întors acasă din Franţa cei mai mulţi sunt din Periam, 13 la număr. Ba mai mult, din discuţiile purtate cu aceştia după revenirea la domicilii, romii le-au declarat reprezentanţilor primăriei că intenţionează să se întoarcă în Franţa, în scurt timp. “Am stat de vorbă cu ei şi mi-au spus că intenţionează să plece înapoi, şi-au făcut deja rezervare pentru 12 septembrie. Le-a plăcut cum au fost aduşi în ţară, s-au simţit ca vedetele, au fost serviţi, li s-a dat bani. Iar aceşti bani îi vor folosi tocmai ca să se întoarcă acolo. Ba vor lua cu ei şi mai multe rude, că vor să îşi facă şatra lor şi să nu-i mai dea nimeni afară de acolo. Pentru că, spun ei, vor avea regulile lor şi nu vor crea probleme altora, că din cauza altor ţigani au fost ei expulzaţi”, explică Rodica Boancăş. În ce priveşte modul în care îşi vor câştiga existenţa pe meleagurile franceze, primarul comunei Periam spune că romii repatriaţi nu fac un secret din faptul că vor merge la cerşit şi că fac bani mulţi din această îndeletnicire. “Spun că or să meargă la cules mere sau la cerşit, pentru că în Franţa, spun ei, dacă se duc îmbrăcaţi în haine rele, primesc de pomană imediat haine noi, chiar în magazine. Noi nu avem un nivel de trai ridicat ca să îi ajutăm. De altfel, suntem văzuţi atât de rău că, zilele trecute, am fost vizitaţi de nişte jurnalişti francezi care au venit să facă un reportaj despre romii repatriaţi din Periam. Au vrut să vadă cum trăiesc aceştia şi de ce pleacă din România”, explică Rodica Boancăş.


Mii de romi repatriaţi în Timiş, în ultimii ani

Potrivit datelor Poliţiei Transporturi Feroviare Timişoara, anul trecut au fost fost repatriaţi, cu curse speciale, la Aeroportul Timişoara, 2.400 de romi, cu preponderenţă din vestul ţării. E o cifră mult mai mare decât cea din 2008, când au fost repatriaţi, tot în Timiş, 1.500 de romi, din care aproximativ 10% erau din vestul ţării, restul fiind îmbarcaţi în trenuri şi trimişi în zonele în care erau înregistraţi cu domiciliul. Pentru fiecare dintre aceştia statul francez a cheltuit câte 300 de euro, “primă de repatriere”.
Astfel, repatrierea romilor proveniţi din România a costat statul francez, în ultimii doi ani, milioane de euro. Doar pentru transportul şi prima de repatriere a romilor timişeni, statul francez a cheltuit, anul trecut şi în 2010, peste un milion de euro. Banii au fost irosiţi inutil, întrucât aceiaşi cetăţeni romi repatriaţi s-au întors în Franţa, după ce, pe banii autorităţilor franceze, şi-au revăzut rudele de acasă. De altfel, şi autorităţile franceze recunoşteau că, din cei circa 8.000 de romi care au fost repatriaţi în România, anul trecut, aproape două treimi au revenit în Franţa. Pentru a-i face să renunţe să se mai întoarcă în Franţa, tot statul francez a fost dispus să le finanţeze repatriaţilor mici afaceri, cum ar fi înfiinţarea unor microferme, pentru care fiecare cetăţean rom repatriat primea o sumă de investiţie de până la 3.660 de euro. Acest sprijin a fost propus de Franţa prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Primirea Străinilor şi Migraţie, programul fiind iniţiat în 1999 şi menţinut şi după intrarea României în U.E. Au fost astfel finanţate proiecte de creştere a oilor şi caprelor, comerţ alimentar şi comerţ cu îmbrăcăminte.
Lucrurile nu au decurs însă după cum se aşteptau francezii, iar toţi banii investiţi în proiectele acelor romi au fost inutili, majoritatea micilor “fermieri” întorcându-se în Franţa după ce au vândut sau mâncat animalele. O situaţie de acest gen s-a întâmplat în Cărpiniş. După ce au primit animalele, romii le-au sacrificat şi le-au vândut, invocând faptul că autorităţile franceze nu le-au asigurat şi hrana necesară pentru creşterea acelor animale.
Ca şi în cazul primelor de repatriere, nici în cazul acestor ajutoare pentru înfiinţarea de microferme nu a existat un contract clar între beneficiarii măsurilor de sprijin, astfel că romii nu au putut fi traşi la răspundere.