Nabucco, un proiect abandonat înainte de a începe?

Având sprijinul mai degrabă formal al Comisiei Europene, proiectul gazoductului Nabucco, menit să fie o alternativă energetică a Europei, dependentă în momentul de faţă de gazul rusesc, pare să stagneze în ultima perioadă. Mai mult, pregătirile pentru gazoductul concurent, al Rusiei, South Stream, par să ducă înspre ideea că s-ar putea renunţa la Nabucco. Vestea e surprinzătoare şi pentru autorităţile locale timişene, având în vedere că şi în judeţ s-au cheltuit resurse pentru demersurile pregătitoare ale acestui proiect, stabilindu-se inclusiv traseul viitor al gazoductului.

Proiectul concurent câştigă teren

În ultima perioadă sunt tot mai multe semne de între­bare privind concretizarea pro­iectului gazoductului Nabucco (prevăzut să treacă şi prin par­tea de vest a ţării, prin Timiş şi Arad), pe măsură ce proiectul concurent dezvoltat de Rusia, cel al conductei South Stream, pare să prindă tot mai mult contur.

Zilele trecute, premierul rus,Vladimir Putin, şi cel turc, Recep Tayyip Erdogan, au parafat un acord care înseam­nă depăşirea unuia dintre cele mai mari obstacole care mai stă­teau în calea construcţiei ga­zoductului South Stream. Turcia a acordat Rusiei, zilele trecute, permi­siunea ca viito­rul gazoduct South Stream să îi tranziteze apele teritoriale. Acordul Tur­ciei era ultimul pas pe care Moscova îl avea de făcut pen­tru a trece la reali­zarea proiec­tului de furnizare a gazelor că­tre Europa. Con­ducta South Stream (care ar urma să trea­că pe sub Marea Neagră) poa­te concura astfel direct con­ducta Nabucco, pro­iect la care este parte şi Ro­mânia. Astfel, gazoductul South Stream va trece prin apele te­ri­toriale ale Turciei, care este participantă la pro­iectul Nabuc­co, pentru a ajunge în sud-estul Europei. Rusia a alocat deja pentru South Stream zece mi­liarde de euro, ga­zoductul ur­mând să trans­porte 63 de mi­liarde de metri cubi de gaze că­tre Europa, din 2015, costul to­tal al proiectului fiind estimat la 30 de miliarde de dolari.

Prin comparaţie, gazo­ductul Nabucco, bazat pe un proiect iniţiat în 2002, presu­pune o investiţie totală de opt miliarde de euro, urmând a avea o capacitate de transport a 31 miliarde metri cubi de gaze pe an. Startul lucrărilor de con­strucţie a fost însă amânat suc­cesiv. Astfel, lucrările ar putea începe de abia în 2013, iar pri­mele livrări de gaze s-ar putea face începând cu 2017.

Incertitudine în Timiş

De altfel, în ultima perioa­dă au existat tot mai multe in­formaţii referitoare la stagna­rea proiectului gazoductului Na­bucco, în ciuda poziţiei com­pa­niei care dezvoltă acest pro­iect şi care se arată optimistă, men­ţionând că s-a definitivat cadrul legal pentru operarea gazo­duc­tului, după îndelungi negocieri cu toate statele implicate. „Sun­­tem mulţumiţi de baza solidă, unicat a proiectului, şi salutăm sprijinul de care se bu­cură acesta din punct de vede­re politic şi financiar”, a ţinut să spună Reinhard Mitschek, managing director al Nabucco Gas Pipeline Inter­national GmbH.

Totuşi, şi la nivel judeţean existe serioase semne de între­bare legate de modul cum se va derula acest proiect pe viitor. Consiliul Judeţean Timiş a aprobat la începutul lui 2011 o hotărâre menită să ajusteze Protocolul de colaborare făcut de Timiş cu promotorii proiec­tului Nabuc­co. Parteneriatul prevede prin­tre altele că o serie de categorii de informaţii despre acest pro­iect trebuie să rămână strict confidenţiale, echivalând cu informaţii cu ca­racter de se­cret de serviciu.

Nu e însă secret faptul că gazoductul e prevăzut să treacă în Timiş prin extravilanul loca­lităţilor Lugoj, Recaş, Găvoj­dia, Victor Vlad Delamarina, Bol­dur, Coşteiu, Topolovăţu Mare, Remetea Mare, Giarmata, Piş­chia, Fibiş, Orţişoara şi Variaş. Totuşi, de la începutul acestui an, când s-au aprobat termenii protocolului de colaborare din­tre C.J. Timiş şi promotorii pro­iectului Nabucco, subiectul nu a mai fost abordat nici măcar tan­genţial la nivelul comisiilor sau în plenul C.J. Timiş. „S-a se­m­nat acel acord, şi acolo s-au oprit lucrurile. Nu au mai apă­rut niciun fel de noutăţi şi nu s-a mai discutat deloc despre acest proiect”,ne-a declarat Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Economice a C. J. Timiş.

Secretomanie şi clauze restrictive

Proiectul de hotărâre de Consiliu Judeţean menit să pa­ra­feze ultimele detalii ale acor­dului dintre administraţia jude­ţeană şi promotorii proiectului Nabucco nu a fost unul adoptat cu uşurinţă, din cauza multiple­lor obligaţii impuse C.J. Timiş şi a accentului pus pe secretizare.  În acest proiect s-a pus foarte ma­re accent pe păstrarea cu stricteţe a unor informaţii clasi­fi­cate, iar C.J. Timiş şi-a asumat foarte multe obligaţii. Mai mult, se dorea chiar secretizarea pro­to­colului, lucru care îl făcea po­sibil de adoptat doar în varianta în care consilierii judeţeni ar fi votat ceva ce nu citiseră. De alt­fel, lucru recunoscut de condu­ce­rea C.J. Timiş, şi acum repre­zentanţii instituţiei au acces limitat la informaţii legate de acest proiect. În cazul în care nu respectă regimul secret al acestor date, C.J. Timiş, ca au­toritate contractantă, riscă des­tul de mult. Protocolul specifică faptul că „părţile înţeleg că în­călcarea oricăror obligaţii din acest potocol de către Autorita­te poate provoca daune consi­de­rabile  întregului proiect Na­bucco, investiţie de interes euro­pean, daune care pot fi dificil sau imposibil de remediat sau reparat. În cazul în care Autori­tatea îşi încălcă obligaţiile ce îi incumbă în conformitate cu dispoziţiile prezentului potocol, recunoaşte dreptul oricărei com­panii Nabucco România sau Na­­bucco International de a solicita daune interese”.

În plus, C.J. Timiş s-a obligat să informeze în scris compania Nabucco România, în termen de cinci zile de la depunerea oricărei solicitări de emitere a unui certificat de urbanism de către o persoană fizică sau juri­dică, pentru amplasarea unui obiectiv în coridorul pentru care s-a emis certificatul de urba­nism pentru proiectul Nabucco. Această prevedere a dus la controverse, existând consilieri judeţeni care au remarcat anor­malitatea situaţiei legate de fap­tul că o instituţie, în speţă, C.J. Timiş, trebuie să ceară avize de la un S.R.L. „Noi, ca autoritate publică, putem fi ţinuţi de avizul unui S.R.L., cu tot interesul aces­tei conducte, sau avem obligaţia legală să informăm un S.R.L. şi apoi după aceea să luăm o hotă­râre?”,  întreba, în acest sens, consilierul judeţean P.N.Ţ.C.D. Marius Cârceie.

În plus, având în vedere că, de la acest moment al semnării protocolului a trecut destul de multă vreme fără să se întâm­ple nimic notabil în privinţa derulării acestui proiect în Ti­miş, cât timp va trebui să men­ţină C.J. Timiş această obliga­tivitate de a anunţa eliberarea de certificate de urbanism pe coridorul Nabucco?

Mulţimea de obligaţii  asu­mate de C.J. Timiş era remar­cată şi de consilierul judeţean P.N.L. Viorel Coifan, care pre­ciza că Nabucco România S.R.­L. are doar două obligaţii, destul de vagi, şi anume să faciliteze punerea la dispoziţia autorităţii a datelor necesare şi să asigure că protecţia informaţiilor confi­denţiale este asigurată prin im­plementarea măsurilor mini­me prevăzute de legislaţia aplica­bilă. „Cu toate acestea, noi, în schimb, avem foarte multe obli­gaţii”, spune Viorel Coifan.   

Economist Nicolae Ţăran : „Nu sunt şanse prea mari ca acest proiect să fie realizat”

Economistul Nicolae Ţă­ran se numără printre cei care încă de acum doi sau trei ani şi-au exprimat scepticismul cu privire la proiectul Nabucco. „Din punc­tul meu de vedere, de la început era destul de clar că acest pro­iect are şanse mici de a fi reali­zat. Spun asta pentru că îi lip­sesc două lucruri fundamentale : furnizori siguri de gaze şi bani. Deşi U.E. a promis că va sprijini acest proiect, de fapt nu a in­vestit în el, invocând faptul că, în condiţiile actualei crize eco­nomice, are alte domenii în ca­re trebuie să investească prio­ritar, Eu cred că într-un fel se ştia în destul de multe cercuri că Nabucco este un proiect fan­tezist. Păcat că s-au cheltuit des­tul de mulţi bani cu el, inclusiv în România”.

Din punctul său de vedere, în spaţiul european ar trebui să se accepte ideea dependenţei de gazul rusesc. „E foarte clar în momentul de faţă că Europa va depinde şi pe viitor de gazul rusesc. Iar Rusia va face tot posibilul să împiedice orice pro­iect care i-ar putea amenin­ţa această poziţie dominantă. Ză­cămintele din Europa, din Marea Nordului, sunt pe sfârşite. Peste un deceniu, toate statele euro­pene vor importa gaze din Rusia. În plus, toate proiectele care încercau să ofere alternative s-au lovit de dezinteresul Uniunii Europene, care nu a mai putut să le sprijine din cauza proble­melor economice cu care se confruntă spaţiul comunitar în prezent şi a crizei zonei euro”, crede economistul timişean.