Natura 2000 – singura şansă a ariilor protejate din Timiş

Administraţia judeţeană şi structurile teritoriale de protecţie a mediului fac eforturi pentru includerea cât mai multor arii protejate din Timiş în reţeaua de situri Natura 2000, o reţea europeană de zone naturale deosebite, asupra cărora se instituie o serie de reguli speciale, pentru a se asigura conservarea habitatelor naturale şi supravieţuirea speciilor ameninţate cu dispariţia. Echipa de biologi a Muzeului Banatului susţine că, în multe cazuri, includerea ariilor protejate din Timiş în reţeaua Natura 2000 e singura şansă ca aceste zone să nu fie distruse.

Proiect de 2,5 milioane de euro pentru zone protejate din vestul ţării

Pasate de multe ori între administraţia centrală, cea jude­ţeană şi cea locală, ariile pro­tejate din Timiş au fost afectate în ultima perioadă de o sub­fi­nanţare care a pus în pericol în­săşi existenţa lor. Fără suficienţi bani pentru pază şi măsuri de conservare a faunei şi florei din aceste areale, zonele protejate din Timiş, unele unice în Eu­ropa, au unica şansă de salvare prin cuprinderea lor în reţeaua de situri europene Natura 2000, în care au fost incluse deja Pădurea Macedonia, mlaştinile Satchinez şi Murani, Lunca Mureşului Inferior, Hunedoara Timişeană şi Dealurile Lipovei.

Pentru aceste zone există o şansă mult mai mare de a se ob­ţine finanţări din fondurile comu­nitare de mediu. Uniunea Euro­peană dă bani pentru conserva­rea lor, dar impune şi o serie de reguli foarte stricte, ce au rolul de a stopa declinul florei şi fau­nei sălbatice şi de a reconstrui arealele naturale. Practic, în aceste situri Natura 2000, acti­vităţile socio-economice sunt permise doar dacă nu pericli­tează resursele naturale care au dus la dobândirea statului de arie protejată a respectivei zone.

Ca o demonstraţie a faptu­lui că e accesibilă finanţarea pentru arii naturale protejate odată ce zonele respective au fost integrate în reţeaua Natura 2000, în această lună consilierii judeţeni vor lua în discuţie în plen participarea Timişului la un proiect numit „Îmbunătăţirea managementului siturilor Natu­ra 2000”, centrat pe tema ma­nage­mentului ariilor protejate şi a protecţiei mediului înconju­rător, proiect la care C.J. Timiş participă împreună cu mai mul­te regiuni italiene în frunte cu Regiunea Veneto.

Acest proiect are un buget impresionant, 2,5 milioane de euro, şi chiar dacă e centrat mai mult pe zona pro­tejată Surduc, pentru care ad­mi­nistraţia jude­ţeană pare să aibă o afinitate spe­cială, e totuşi un pas înainte pen­tru proteja­rea ariilor naturale, ţinând cont de faptul că, în ac­tualele condi­ţii de austeritate bu­getară, sta­tul român nu îşi per­mite finan­ţarea foarte multor proiecte de asemenea valoare. Contribuţia proprie a C.J. Timiş la acest pro­­iect va fi în valoare de 160.000 de euro, iar sumele investite vor fi rambursate din bugetul Fondului European de Dezvol­tare Regională.

Reţeaua Natura 2000, în extindere

Marea miză legată de finan­ţarea activităţilor de conserva­re şi pază a ariilor protejate din Timiş constă în includerea cât mai multor asemenea zone în Reţeaua Natura 2000. „Româ­nia, ca stat membru al U.E., tre­buie să îşi îndeplinească obli­gaţiile în ceea ce priveşte con­stituirea şi consolidarea reţelei Natura 2000. Pentru aceasta Ministerul Mediului şi Pădurilor a iniţiat în anul 2009 un proiect numit «Cercetare în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în ceea ce priveşte aplicarea reglementărilor comu­nitare privind reţeaua ecologică Natura 2000», aflat acum în ul­tima fază de execuţie. Obiecti­vele proiectului vizează atât desemnarea de noi situri Natura 2000 cât şi extinderea siturilor existente”, precizează Gabrie­la Lambrino, directorul exe­cu­tiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.

În Timiş au fost propuse pentru includerea în reţeaua Na­tura 2000 18 arii naturale prote­jate : Becicherecu Mic, Comlo­şu Mare, Livezile - Banloc, Livezile - Dolaţ, Lunca Timişului, Pădu­rea Dumbrava, Pădurea Paniova, Păşunea Ciacova, Păşunea Je­bel, Păşunea Nerău, Păşunea Pesac, Podişul Lipovei - Poiana Ruscă, Sărăturile de la Foeni - Grăniceri, Sărăturile Diniaş, Teremia Mare -Tomnatic, Ui­var - Diniaş şi Valea Sânandrei.

Totodată, s-au făcut propu­neri de extindere a unor situri exis­tente la Lunca Timişului, Mlaş­tina Satchinez, Hunedoara Timi­şană, Defileul Mureşului Infe­rior - Dealurile Lipovei, Lunca Mureşului Inferior şi Pădurea Macedonia.

Rezervaţii din Lunca Pogănişului, retrocedate şi defrişate

În aproape toate prezen­tă­rile turis­tice ale judeţului există informaţii des­pre una din atrac­ţiile naturale speciale din Timiş, zona protejată Valea Pogăni­şului. Conform prezentărilor din mono­grafii, declarată arie protejată pe o supra­faţă de 75,5 ha, pe malul pârâului Pogă­niş, zona este protejată ca habitat al la­lelei pestriţe, specie pe cale de dispari­ţie, ocrotită prin Con­venţia de la Berna. Po­trivit ace­loraşi informaţii de monogra­fie, laleaua pestriţă de Pogăniş creşte într-o pădure rară de ste­­jar, frasin şi jugastru, în ames­tec cu carpen, ulm, păr pădu­reţ, cireş şi măr padureţ. În Lun­ca Pogănişului laleaua pes­tri­ţă vege­tează pe arii extin­se, preferând habita­tele sălba­tice. Astfel se întâlneşte în pă­durile de la Berini, Blajova, Cadar, Niţchidorf, în jurul loca­lităţilor Buziaş, Otveşti, Cheve­reş, după cum se specifică în aproape toate monografiile Timişului.

Aceste informaţii, spun reprezen­tanţii Secţiei de Ştiin­ţele Naturii a Mu­zeului Banatu­lui, nu mai sunt de actua­litate, pentru că Valea Pogănişului, ca arie protejată, practic nu mai există. „Acea lalea pestriţă, pe cale de dispa­riţie, avea ca habi­tat pădurile de stejar din zonă. Acum nu mai există însă ni­mic în zonă. Am fost acolo în pri­mă­vara acestui an şi am con­statat că totul a fost ras. Tere­nurile împădurite din zonă au fost retrocedate, iar noii pro­prietari au tăiat totul. Terenul e des­pădurit, toţi copacii mai groşi au fost tăiaţi. Ca atare, nici laleaua pestriţă nu mai poate creşte în zonă. Aria natu­rală Valea Pogănişului nu mai există”, ne-a declarat Sretko Milanovici, biolog-muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Banatului.

În pofida oricărei logici, terenurile respective au fost retrocedate în natu­ră, deşi proprietarii care le revendicau puteau primi despăgubiri sau terenuri în echivalent, în altă parte.„Existau variante, dacă se dorea acest lucru. Aşa, pădu­rea, foarte frumoasă, a fost tăiată complet. Nu se ştie dacă zona va mai redeveni vreodată ce a fost”, mai spune biologul timişorean.

În opinia sa, integrarea cât mai ra­pidă a cât mai multor arii protejate din Timiş în re­ţea­ua Natura 2000 va însem­na de fapt salvarea acestora. „Din ex­perienţa noastră s-a consta­tat că acti­vitatea umană exer­citată asupra aces­tor arii pro­te­jate are efectul cel mai dis­trugător. Sunt convins că la Sat­chinez sau la Murani nu au existat probleme ca la Valea Pogănişului doar pentru că în zonă nu era teren împădurit. De ace­ea, eu cred că integra­rea cât mai mul­tor arii prote­jate în Reţeaua Natura 2000 ar avea efecte extrem de bene­fice. Practic, orice autorizaţie legată de des­făşurarea de acti­vităţi socio-economi­ce în area­lele respective ar trebui avi­zată ori de Agenţia pentru Protecţia Me­diului ori de către noi. Ar fi instituite zone special, tampon, de protecţie, şi s-ar îmbunătăţi semnificativ acţiunile de pază şi conservare a acestor arii natu­rale”, mai spune Sretko Mi­lanovici.

Muzeograful timişorean nu crede în varianta Primării­lor din zonele natu­rale prote­jate cu probleme, potrivit căre­ia nu există resurse pentru con­servarea şi paza acestor zone. „Chiar dacă Primăriile nu au primit bani de la buget în acest sens, ar fi putut accesa proiecte europe­ne. Nu s-a vrut însă, pentru că nu exis­tau interese materiale legate de deru­larea acestor proiecte. În plus, mulţi primari cred că investiţiile în conser­varea unei arii naturale nu le aduc capitalul electoral pe care l-ar aduce investirea într-o reţea de apă sau cana­lizare, în reabilitarea unui drum sau în alte proiecte de infrastructură. Şi atunci nu îşi dau interesul”.

Amenzi contestate chiar de cei care încalcă legea

Garda de Mediu încearcă să pre­vi­nă şi să combată ca­zurile de distru­gere a unor zone din ariile protejate ti­mişene. „Ultimul control de acest gen a fost realizat în urmă cu o săptă­mână, de structura centrală a Gărzii de Me­diu, fiind verifi­cată aria protejată Lun­ca Timi­şului şi custodele ei, Universita­tea de Ştiinţe Agricole a Ba­natului. De această dată, deşi controlul a fost inopi­nat, nu au fost sem­nalate deficienţe ma­jore”, ne-a declarat Marian Eperieş, comisarul-şef al Găr­zii de Me­diu Timiş.

Anul trecut, pe tematica de control legată de biodiversi­tate, biosecuritate şi arii pro­tejate Garda de Mediu Timiş a avut planificate 184 de acţiuni de con­trol, dintre care 31 pla­nificate şi 153 neplanificate. Tot în 2011, în decurs de doar patru luni, Garda de Mediu Timiş a dat amenzi în valoare de peste 41.000 de lei în urma controalelor pe această temă, fiind acţiuni de control în care au fost date şi câte 25 de amenzi.

Din păcate, la fel ca ori­care altă insti­tuţie a statului, şi aceste sancţiuni sunt con­testate în instanţă, tranşarea unui astfel de litigiu putându-se întinde pe ani întregi.