Neconcordanţă în comunicare sau semnal de alarmă, în P.D.-L.?

Unul dintre raţionamentele amânării ale­gerilor de anul acesta, pentru luna noiembrie, a fost faptul că, până la acest ter­men ar putea fi realizată re­orga­ni­zarea administrativ-terito­rială. Subiectul nu es­te, însă, nou. A fost adus în atenţia opiniei publice, pri­ma dată, în 2003, în timpul guvernării Năstase. Propunerile de reorganizare teri­to­rială, făcute atunci de către P.S.D., au intrat în stand-by, după ce, la nivelul partidului de gu­vernământ de la vremea res­pectivă, se crease un curent foar­te puternic îm­potriva acestei idei. În timp, a fost repus pe agen­da publică, dar după fie­­care rundă de discuţii şi polemici, indezirabil pentru o bună parte a cla­sei politice româneşti, era abandonat. În ulti­mii doi ani, a fost reluat ciclic, o dată la câteva luni. Cu efect zero, însă, până acum. Necesita­tea reîmpărţirii admi­nis­trative a României a fost readusă în discuţie în toamna lui 2010, la Timişoara, de către Elena Udrea, în contextul nevoii unei mai mari efi­cienţe în cazul absorb­ţiei de fonduri europene. În iunie 2011, şeful sta­tului reintroducea pro­blema pe agenda publică, subliniind avantajele : reducerea cheltuielilor, descentralizare, de­birocratizare şi “spargerea relaţiilor create în mai toate judeţele”. Subiectul este redeschis în toamna anului trecut, tot de Traian Băsescu. Re­prezentanţi ai P.D.-L. anti­ci­pau chiar că re­organizarea se va face până la alegerile din toamna lui 2012, pentru a putea fi corelată cu bu­getul U.E. în perioada 2014 - 2019, buget care va finanţa inclusiv politicile regio­nale. La începutul acestui an, tema reorgani­zării a fost reluată de reprezentanţi ai P.D.-L. Dar de pe poziţii opuse celei a şefului statului.

Într-o declaraţie făcută Mediafax, în 5 ianuarie, deputatul P.D.-L. Raluca Tur­can, declara că P.D.-L. are nevoie “să se tre­zeas­că”, deoarece acum este“ca un pacient aflat sub anes­tezie”. Ce ar determina, însă, această “tre­zire”? Printre altele, “închiderea subiecte­lor cu regionalizarea şi cu modificarea Consti­tu­ţiei, pentru care nu există nici majoritatea par­la­mentară necesară şi nici determinarea in­ter­nă de partid”. Declaraţia a trecut ca şi ne­obser­vată, deşi era o vădită contradicţie de idei. La 24 de ore după aceea, păstrând linia pe care a mers până acum, Traian Băsescu reia şi el pro­blema reorga­nizării administrative-teri­toriale. Fără niciun fel de trimitere, însă, la de­claraţia Ralucăi Tur­can. “Un element al moder­ni­zării Ro­mâniei es­te re­organizarea administrativ-teri­torială şi vă măr­turisesc că această idee a primit o ri­postă pu­ter­nică din partea partidelor politice, chiar şi a so­cietăţii civile, dar, anul acesta, nu voi renunţa la ideea ca, până la alegerile legis­lative din luna noiembrie, vom putea avea o lege a reorga­ni­ză­rii administrativ-teritoriale. Es­te clar că re­organizarea adminis­trativ-teri­to­rială este ne­ce­sară şi niciun interes politic nu justifică amâ­na­rea ei”, afirma şeful statului. Şi tot în con­tra­dicţie venea şi aborda­rea celui­lalt subiect, revi­zu­irea Constituţiei.“Voi relua discuţiile cu partidele în acest sens, pentru că amânarea este în de­favoarea intere­selor de evoluţie şi democra­ti­zare, dar şi de flexibilizare a funcţionării statului”.

Stă, însă, pe deplin în picioare justificarea adusă de Raluca Turcan pentru aban­donarea celor două subiecte : lipsa majo­rităţii parlamentare necesare P.D.-L. pentru a trece acest proiect şi lipsa determinării inter­ne de partid? “Rocada”  Mircea Geoană - Vasi­le Blaga, la Senat, nu pare să indice o lipsă de majorităţii parlamentare. Să rămână în pi­cioa­re lipsa voinţei politice din partid? Nu ar fi ex­clus. Aplicarea acestui proiect ar duce la des­fiinţarea a 32 de Consilii Judeţene, care impli­că pierdere de funcţii administrative şi politice şi, inclusiv sau mai ales, o reaşezare a sisteme­lor de influenţă. Să aibă Raluca Turcan acces la alte informaţii din P.D.-L. decât are şeful sta­tului? Să simtă altfel pulsul în interiorul partidului?

Să fi fost declaraţiile Ralucăi Turcan o simplă neconcordanţă de opinii ori o gafă comunicaţională? Ori să fi fost un semnal de alarmă voalat că, în P.D.-L., se spune una şi se (va) face alta? Rămâne de văzut.