Fiecare Casă judeţeană de Asigurări de Sănătate are obligaţia de a realiza periodic evaluări ale gradului de satisfacţie a asiguraţilor cu privire la serviciile medicale prestate în sistemul public, pentru care aceştia plătesc asiguare obligatorie de sănătate. Un astfel de sondaj a fost realizat şi de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, iar centralizarea rezultatelor, pe perioada septembrie 2007 - iulie 2010, nu este una prea măgulitoare pentru sistemul sanitar.


Rezultate mai mult decât modeste

După cum reiese din statisticile C.J.A.S. Timiş, aproape 10% din asiguraţii timişeni intervievaţi habar nu au ce drepturi şi obligaţii au, în calitate de plătitori şi beneficiari de asigurare de sănătate obligatorie. Cei care mai au cât de cât idee cu privire la calitatea de asigurat au dobândit respectivele informaţii prin autoinformare, nicidecum de la Casa de Asigurări de Sănătate, de la care s-au documentat în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor de asiguraţi doar 3% dintre asiguraţi.
În proporţie de 96%, asiguraţii intervievaţi au un medic de familie care are contract cu Casa de Asigurări, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv. 10% şi-au schimbat cel puţin o dată medicul de familie, din cauză că s-au mutat sau nu au fost mulţumiţi de serviciile acestuia.
20% din asiguraţii timişeni chestionaţi merg la medic, fără o programare anterioară, mulţi dintre aceşti pacienţi pentru care nu contează programarea având probabil destul timp la dispoziţie, fiind pensionari. De asemenea, asiguraţii timişeni par să fie extrem de familiarizaţi cu antecamerele medicilor, 21% mărturisind că aşteaptă peste o oră până să fie primiţi de către medici, iar 28% aşteaptă peste 30 de minute până a intra la consultaţie, cu tot cu programarea preliminară. Doar 20% dintre pacienţi şi-au rezolvat integral problema medicală adresându-se medicului de familie. Peste 35% au primit trimiteri către un medic de specialitate, iar 16% au primit bilet de trimitere pentru analize medicale.
19% dintre pacienţi cred că la medicul de familie consultaţiile au fost fuşărite, apreciind că medicul nu le-a acordat suficient timp pentru consultaţie, sau un timp proporţional cu seriozitatea problemei medicale pentru care s-au prezentat la medic. În extrema cealaltă se situează cei 3% care cred că timpul consultaţiei a fost nejustificat de mare, în comparaţie cu problemele medicale care au necesitat atenţia medicului. 14% dintre asiguraţii timişeni subiecţi ai sondajului au considerat că comportamentul şi atitudinea medicului de familie au fost sub orice critică în timpul ultimei consultaţii, iar 17% au fost de părere că atitudinea asistentei medicale necesită serioase revizuiri. 17% au fost de părere că aspectul cabinetului medicului de familie a fost unul deplorabil, iar 29% au precizat că sala de aşteptare avea un aspect groaznic.


Spitalele, polul criticilor

De aprecieri mult mai defavorabile decât medicina de familie din judeţ au avut parte spitalele timişene evaluate de către asiguraţii timişeni. Mania unor asiguraţi de a se interna în spital, chiar şi pentru probleme medicale ce nu necesită spitalizare, reiese şi din sondajele C.J.A.S. Timiş – 28% dintre respondenţi au precizat că au fost internaţi în spital în ultimele şase luni, procent cu mult mai mare decât cel din statele vest-europene, unde tratamentul ambulatoriu e mult mai bine cotat.
Foarte interesant e că 19% dintre pacienţii timişeni susţin că, la internare, medicii nu au binevoit să-i informeze despre intervenţiile medicale propuse, despre riscurile şi alternativele medicale, deşi această informare intră în obligaţiile personalului medical. 15% dintre cei interesaţi au trebuit să-şi cumpere toate medicamentele administrate în spital, iar la 20% furnizarea de medicamente a fost combinată – şi de la spital, şi din achiziţiile familiei.
În privinţa cazării din spitale şi-au dat cu părerea doar 42% dintre pacienţi, iar 28% au fost de părere că e deplorabilă. Tot 42% au catalogat măsurile de curăţenie luate în spital, 26% fiind de părere că e loc de mult mai bine. Şi tot din cei 42%, 30%, adică mai mult de două treimi au fost extrem de nemulţumiţi de mâncarea din spital. Marea majoritate s-au declarat nemulţumiţi şi în privinţa comportamentului medicilor, infirmierelor şi asistentelor din spital, nicio categorie de personal medical nereuşind să obţină calificative predominant favorabile. Din cei 42% de pacienţi care au fost internaţi în spital, în ultimele şase luni, 35% se consideră nemulţumiţi de serviciile oferite de spital, 12% mulţumiţi şi 1% foarte nemulţumiţi.
Din acelaşi procent de 42% din pacienţii respondenţi care au fost internaţi în ultima jumătate de an, mai mult de jumătate spun că nu ar mai repeta greşeala de a se interna în acelaşi spital, dacă ar mai avea probleme medicale similare.


Variante pentru un viitor sumbru

Din totalul pacienţilor intervievaţi, mai mult de o treime, 38%, estimează că medicii şi spitalele aflate în relaţia cu Casa de Asigurări de Sănătate nu au răspuns satisfăcător la nevoile lor de îngrijiri medicale. 21% spun că nu pot obţine toate îngrijirile medicale în localitatea în care au domiciliul, fiind nevoiţi să facă turism medical, de obicei la Timişoara, dar şi în Ungaria.
C.J.A.S. Timiş şi-a pregătit asiguraţii, prin acelaşi sondaj, şi pentru vremurile sumbre care vor urma, precizând că „viitorul sistem de asigurări sociale de sănătate va implica un pachet de bază mai restrâns decât cel existent în prezent”. Astfel, asiguraţii timişeni sunt chestionaţi în legătură cu opţiunile pe care le-ar avea în vedere dacă ar trebui să beneficieze de servicii neacoperite de pachetul de servicii inclus în asigurare. Dintre respondenţi, 51% ar opta pentru o asigurare voluntară suplimentară de sănătate, iar 44% pentru plata direct la furnizor.