“Rezultatele remar-cabile obţinute în activi­ta­tea profesională” repre­zin­tă motivul pentru care, la fi­nele anului trecut, preşe­dintele Traian Băsescu i-a decorat pe prim-adjunc­tul şefului Jandarmeriei Româ­ne, Gheorghe Rugină, şi pe fos­tul şef al Direcţiei Generale Manage­ment Resurse Umane din M.A.I., Adrian Pă­traşcu. La câteva zile, M.A.I. anun­ţa că aceştia au fost găsiţi vinovaţi, de către Corpul de Control, de ne­reguli la angajări făcute în Jan­dar­me­rie, în toamna anului trecut. Suficient pentru a pune în­tr-o lumină foarte proastă Preşedinţia care le adu­sese onoruri pentru “merite deosebite”.
Episodul nu este singular, fiind precedat, de-a lungul anilor, de alte scan­da­luri de presă sau comentarii acide legate de avansarea în grad a unor ofiţeri controversaţi. În atare situaţie, apar fireşti semne de întrebare. 1. Cine şi pe ce criterii face, în M.A.I., ace­ste nominali­zări trimise la Preşedinţie, fie ele pentru de­corarea ofiţerilor, fie pentru avan­sa­re? 2. Ce rol joacă sau ar trebui să joace D.G.I.P.I. înainte ca numele unor ofiţeri, chestori sau generali să ajungă la Preşedinţie ca modele de profesionalism şi probitate morală? 3. Ce mă­suri se iau după astfel de gafe – indiferent că e vorba despre lipsa de informaţii a D.G.I.P.I. la adresa unui ofiţer cu probleme de dosar sau, mai rău, de tăinuirea, din varii motive, a aces­tor aspecte? 4. Cine îl consi­lia­ză pe preşe­din­te îna­intea unor astfel de deci­zii? 5. Ce măsuri ia pre­­şe­dintele în urma unor astfel de episoade care nu doar că îl pun într-un lumină ne­fa­vora­bilă, dar, pe de o parte, demonetizează şi de­credibilizează in corpore astfel de acţiuni, iar pe de alta, dau naştere la fel de fel de spe­culaţii care nu fac bine imaginii M.A.I.?
Referitor strict la actualul context – în ca­re nu se ştie dacă e vorba de o ga­fă, de ne­pro­fe­sionalism sau de sabotare a ima­ginii preşedintelui – nu l-am auzit pe mi­nistrul Traian Igaş să ceară cuiva din sub­or­dine socoteală pentru gafa de proporţii în care M.A.I. l-a implicat pe şeful statului. La fel, nu l-am auzit cerând pu­blic un punct de vedere D.­G.­I.P.I. – acest serviciu pe care cei mai mulţi dintre cei care s-au perindat la şefia Inter­nelor nu l-au admonestat public niciodată, nici atunci când a contribuit la numirea unor personaje contro­ver­sate în înalte funcţii din Interne ori din struc­turile subordonate M.A.I., nici când, sub nasul şi urechile ofiţerilor de informaţii înfloriseră afa­ceri şi încrengături cu iz mafiot, nici atunci când a pus umărul la că­de­rea în derizoriu a mi­nis­terului. Să ne amin­tim de scandalul de la în­ceputul lui 2009, când proaspăt numitul şef al D.G.I.P.I., Cornel Şerban, împreună cu un şef din D.G.A., Petre Pitcovici, erau reţinuţi, câ­teva zile după numire, de D.N.A., într-un dosar de corupţie. Sau de re­centul episod de la Piatra Neamţ, în care se pre­supune că D.G.I.P.I. a ştiut sau tre­buia să ştie de încren­gă­turile cămătaro-imobi­liare ale şefului Poliţiei Neamţ.
În atare situaţie, ar fi interesant ca M.A.I. să facă public, în bilanţul pe 2010, şi numărul informaţiilor pe care D.G.I.­P.I. le-a fructificat, pentru prevenirea şi combate­rea ameninţărilor la adresa M.A.I. şi numărul poli­ţiş­tilor sau al funcţionarilor publici care au ajuns, via D.G.A., numere în dosare penale, sub acuzaţii de corupţie.

P.S. – O ştire publicată miercuri după-amiaza de Mediafax, arăta că preşedintele i-a sugerat ministrului de Interne să-i demită pe cei care i-au propus spre decorare pe cei doi. Până la închiderea ediţiei, M.A.I. nu ieşise cu niciun comunicat oficial în acest sens.