Nereguli în serie la achiziţiile Aeroportului Timişoara

Trebuind să facă faţă standardelor impuse de aşteptata aderare a României la Spaţiul Schengen, Aeroportul Timişoara a avut în ultimii ani un volum de achiziţii destul de mare, contractele aeroportului implicând nu o dată sume considera­bile. Din păcate, nu întotdeauna procedurile de achiziţie s-au desfăşurat corespunzător, Aeroportul Timişoara fiind „abonat” în ultimii ani la contestaţii făcute la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, din care o bună parte au fost câştigate de firmele contestatare. Totodată, Aeroportul Timişoara a făcut, în acest an, obiectul unui control al Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice, care a depistat nereguli la contractele de achiziţii derulate în ultima perioadă.

Oferte bucăţelite şi restricţionarea concurenţei

Aeroportul Timişoara a fost, în acest an, luat în vizor de reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice, care au verificat lista achiziţiilor făcute în utima perioadă.

Conform informaţiilor furnizate de A.N.R.M.A.P., în acest an Aero­portul Ti­mişoara a ales să divizeze un con­tract de servicii de curăţenie lu­nară şi curăţenie generală de 24 de ore pe zi, în Aerogara pentru curse interne şi ex­terne, dar nu după o procedură com­pe­titivă de atribuire, astfel că Aeroportul a fost amendat cu 35.000 de lei.

De altfel, „bucăţelirea” contrac­telor este o practică veche a multor autorităţi publice, prin care un contract cu valoare mare este rupt în bucăţi mai mici pentru a se simplifica procedurile de atribuire. În cazul serviciilor de cu­răţenie în aerogările Aeroportului Ti­mişoara, valoarea vehiculată este des­tul de mare, un astfel de contract re­cent, pentru care s-a anunţat intenţia de atribuire, având o valoare de peste 800.000 de lei.

Un alt contract problematic iden­tificat la Aeroportul „Traian Vuia” Ti­mişoara de către A.N.R.M.A.P. este procedura de achiziţie recentă având ca obiect servicii de reparaţii şi între­ţinere la parcul auto al aeroportului. Acest contract, în valoare de 400.000 de lei, a fost atribuit restricţionând concurenţa. Atribuirea în acest caz s-a făcut printr-o procedură offline. Pentru neregulile legate de acest contract Aeroportul Timişoara a fost amendat de A.N.R.M.A.P. cu 10.000 de lei.

Contracte mari atribuite prin negociere

Un alt contract intrat în vizorul inspectorilor este legat de obiectivele Schengen, fiind vorba despre achiziţia de lucrări suplimentare la Sistemul Electronic de Supraveghere Perimetral care, deşi a avut o valoare foarte mare, peste 3,2 milioane de lei, a fost atribuit prin negociere fără publi­carea preala­bilă a unui anunţ de parti­ci­pare, pe motiv că„lucrările/produ­sele/serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofer­tant, din motive tehnice”.

Reprezentanţii autorităţii de con­trol au precizat că această motivaţie nu este acceptabilă, întrucât, pentru a se putea merge pe varianta negocierii fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, ar fi trebuit să se res­pecte cumulat condiţiile prevăzute în articolul invocat de Aeroport din O.U.G. 34/2006, privind atribuirea contrac­telor de achiziţie publică. Acesta stipu­lează că se poate accepta negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare atunci când este ne­cesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare / adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar ca­re, datorită unor circumstanţe neprevă­zute, au devenit necesare pentru îndepli­nirea contractului în cauză. Dar acest lucru este posibil numai dacă se respectă, în mod cumu­lativ con­diţiile ca atribuirea să fie făcută contrac­­tantului iniţial, lucrările sau serviciile suplimentare să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi econo­mic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor in­conveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul initial, acestea să fie strict necesare în vede­rea îndeplinirii acestuia. În plus, arată acelaşi act, valoarea cumulată a con­tractelor care sunt atribuite pentru lucrări sau servicii suplimentare ori adiţionale nu are voie să depă­şeşească 50% din valoarea contractului iniţial. Cum Aeroportul Timişoara nu a res­pectat aceste condiţii, spun oficialii A.N.R.M.A.P., a fost sancţionat cu amendă de 35.000 de lei.

Cu toate acestea, pe exact acelaşi gen de argumentaţie, Aeroportul Timi­şoara a mai atribuit un contract vizând execuţia de lucrări de frezare a suprafe­ţelor de mişcare, adjudecat tot prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ, amenda dată în acest caz fiind de 105.000 de lei. 

Am solicitat un punct de vedere legat de aceste sancţiuni conducerii Aeroportului Timişoara, însă până în prezent nu am primit un răspuns.

Amenzi plătite de la buget

Problema în acest caz, ca în multe altele în care sunt depistste nereguli mari legate de atribuirea contractelor publice, e că sancţiu­nile pe care le riscă cei vinovaţi sunt mini­me. Şi aceasta în primul rând pen­tru că se pleacă de la ideea că acest tip de nereguli nu sunt penale. „Ori­ce încălcare a prevede­rilor legale în materie de achiziţii publice de către o persoană fizică sau juridică atrage răspunderea contravenţională şi se sancţionează cu amendă sau aver­tisment”, ne-a precizat Ioana Teo­dorescu, direc­torul Departamentu­lui Comunicare şi Relaţii Publice al A.N.R.M.A.P. Deci, încasarea unei amenzi este scenariul cel mai pesi­mist, în varian­ta destul de puţin pro­babilă în care comiterea unor nere­guli flagrante în ceea ce priveşte achiziţiile publi­ce este descoperită.

Prejudiciile cauzate nici măcar nu se calculează şi, chiar dacă li s-ar imputa celor responsabili, şansele de recuperare ar fi extrem de mici. Şi la neregulile legate de achiziţii descoperite de Curtea de Conturi anul trecut în Timiş nici măcar 5% din prejudiciul constatat nu a fost recuperat, iar şansele de recupe­ra­re sunt ca şi inexistente.

În plus, chiar şi singura „armă” cât de cât eficientă a A.N.R.M.A.P, amenda, are o metodologie de apli­care controversată : „Avertismentul şi amenda contravenţională, stabi­lite de către persoane împuternicite ale A.N.R.M.A.P se pot aplica orică­rui contravenient persoană fizică sau juridică”. Însă, în cele mai multe cazuri, amenda e aplicată instituţiei. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Aero­portului „Traian Vuia”, unde amen­zile date în acest an de către A.N.­R.M.A.P. au fost aplicate „autorităţii contractante”.

Şi, în acest fel, întrucât nu simt ameninţarea unei pedepse con­crete, cei care se fac vinovaţi de aceste achiziţii continuă să perpe­tueze acelaşi sistem. A.N.R.M.A.P. susţine că, deşi amenzile se dau în general instituţiilor, acestea au posibilitatea să recupereze contra­valoarea amenzii, imputând-o celor responsabili direct de respectiva achiziţie ce a generat amenda. Însă de multe ori achiziţiile, îndeobşte cele importante, implică semnătura şi acceptul şefului instituţiei care, de regulă, este şi ordonator de credite. Ceea ce înseamnă că, adesea, atunci când A.N.R.M.A.P. îi transmite unei instituţii amendate că are posibili­tatea de a recupera banii decontaţi de la buget pe amenda încasată de la cei direct responsabili, e ca şi acum ar sugera ca şeful instituţiei să se auto-amendeze...

Aeroportul Timişoara, „abonat” la contestaţii

Aeroportul Timişoara nu lipseşte nici din lista instituţiilor timişene cu un număr mare de proceduri de atribuire a unor contracte publice contestate. Printre contractele recente contestate se numără cel legat de cumpărarea de echipamente pentru combaterea pre­zenţei păsărilor pe aeroport sau con­tractul de achiziţie de servicii de cu­răţenie şi igienizare (la care contestaţia a fost declarată admisă, fiind anulată procedura de atribuire).

În actualul context nu este ire­levantă constatarea că o instituţie se regăseşte pe lista structurilor bugetare cu cele mai multe achiziţii contestate, atâta vreme cât actualele proceduri legale nu mai permit oricărei firme ca­re acum trei sau patru ani contesta ori­ce procedură, ca mijloc de presiune, să mai utilizeze de statutul de „abonată la contestaţii”: „Acum firmele plătesc o sumă din valoarea contractului ca ga­ranţie, în momentul în care depun o contestaţie. Iar dacă această con­tes­taţie se respinge, firmele pierd sumele respective. În aceste condiţii, nu mai sunt atât de multe firme care să reali­zeze contestaţii, unele fără niciun te­mei”, explică Ovidiu Zara, purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Solu­ţionare a Contestaţiilor.