Nici Consiliul Judeţean, nici Primăria nu ştiu pe ce s-au cheltuit “banii de fotbal”

Abia în acest an, după retrogradarea echipei F.,C. Timişoara, administraţia judeţeană şi cea municipală au părut dispuse să analizeze la rece asocierea între Primărie, Consiliul Judeţean şi societatea care administrează clubul de fotbal Politehnica Timişoara, asociere pe baza căreia, anual, milioane de lei au fost virate din bani publici în bugetul acestei societăţi. Deşi existau prevederi care permiteau controlarea felului în care sunt cheltuiţi banii alocaţi, Consiliul Judeţean şi Primăria susţin că nu ştiu pe ce s-au dus respectivele fonduri.

O poziţie tranşantă, exprimată în premieră

La ultima şedinţă de Consiliu Lo­cal, de săptămâna trecută, a fost repusă pe tapet problema finanţării echipei Po­litehnica Timişoara, fiind, se pare, pri­ma dată când conducerea Primăriei a părut dispusă să analizeze retrospectiv, la rece, felul în care s-a derulat această asociere şi modul în care s-au cheltuit ba­nii alocaţi. “A existat o remarcă a unui consilier local liberal, privind aşa-zisa promisiune făcută de Primărie socie­tăţii care administrează echipa Politeh­nica Timişoara, legată de faptul că se va continua finanţarea. Primarul Gheor­ghe Ciuhandu a fost însă destul de tran­şant şi a declarat cu această ocazie că, în condiţiile de faţă, nu mai poate intra în discuţie acordarea unei finanţări şi că, oricum, nu se ştie ce s-a întâmplat cu banii acordaţi până în prezent în ba­za acestei asocieri”, ne-a declarat con­silierul local P.D.-L. Simion Moşiu.

Poziţia conducerii Primăriei a ve­nit după ce, în cadrul şedinţei de plen a Consiliului Local, mai mulţi consilieri locali au solicitat ultimativ să se gă­seas­că bani pentru Politehnica Timi­şoara, pe motiv că “ar trebui să avem o pozi­ţie în Consiliu dacă mai sprijinim această echipă sau nu”. Gheorghe Ciuhandu a precizat cu această oca­zie că, deşi a cerut clubului şi fede­raţiei să precizeze circumstanţele în care echipa a retro­gra­­dat, a primit un răspuns incomplet, iar “Iancu pe toate posturile terfeleşte oraşul. Dacă dom­nul Iancu are nişte pro­bleme de natu­ră fiscală, e problema lui”.

Gheorghe Ciuhandu a mai preci­zat că, în actuala condiţie, după retrogra­da­rea echipei, acordarea celor două mi­lioane de euro pe an competiţional, so­licitată de administratorii Politehnica Ti­mişoara, nu se mai justifică. Poziţia con­ducerii Primăriei Timişoara era oa­re­­cum anticipată de viceprimarul Adrian Orza, care ne-a declarat : “Având în ve­dere ultimele evenimente, e greu de crezut că măcar un singur consilier lo­cal va fi convins să îşi dea votul pen­tru a se continua finanţarea echipei”.

“Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu banii”

Cu aceeaşi ocazie, primarul Timi­şoarei, Gheorghe Ciuhandu, a mai recu­noscut în premieră faptul că felul în ca­re Politehnica Timişoara cheltuia banii alocaţi de la buget era de cele mai mul­te ori o nebuloasă. “Nimeni nu ştie ce se întâmplă cu banii ăia, nimeni nu-şi asu­mă nicio răspundere pentru eşecul din vară,” a declarat primarul Timişoarei. Cu toate acestea, chiar şi prin con­trac­tul de asociere, încheiat încă din 2008 de Primăria Timişoara cu Politehnica Timişoara şi prelungit succesiv, se stipula faptul că banii nu puteau fi chel­tuiţi oricum de administratorii clubului, ci că “suma alocată de către munici­piul Timişoara va fi utilizată pentru aco­perirea în mod exclusiv a cheltuielilor echipei de fotbal”.

Totuşi, în acest contract de aso­cie­re şi în protocoalele care l-au pre­lungit nu se specifica o modalitate concretă de control a modului în care se cheltuiesc banii. În loc să se creeze o astfel de pârghie de control, asocie­rea a cuprins clauze mult mai puţin im­portante, cum ar fi cele legate de fap­tul că echipa trebuie să rămână în Ti­mi­şoara şi de faptul că echipa are obliga­ti­vitatea “asigurării reclamei, pe sta­dion, în timpul meciurilor, pentru Con­siliul Local şi Primăria Ti­mişoara şi de a promova imaginea Timişoarei şi a Consiliului Lo­cal Timişoara prin in­scripţionarea, vizibilă, pe faţa sau spa­tele tricoului de joc, a însemnelor aces­tora”, deşi nu era clar şi nu e clar nici acum la ce serveşte publicitatea pentru Consiliul Local şi Primăria Timişoara.

Singurul punct din acest contract de asociere care viza posibilitatea de control de către Primăria Timişoara a modului de cheltuire a banilor publici alocaţi era cel care prevedea, pentru Po­litehnica Timişoara, obligaţia punerii “la dispoziţia Serviciului Audit Public In­tern din cadrul Primăriei Timişoara a tuturor documentelor lega­te de sumele alocate de Consiliul Local”.

Faptul că reprezentanţii Primăriei spun acum că nu ştiu pe ce s-au chel­tuit banii alocaţi sugerează faptul că aceas­tă clauză nu a fost aplicată nicio­da­tă, ne­existând vreun demers de au­di­tare completă a modului de finanţare de la buget a “echipei fanion” a oraşului.

Situaţie trasă la indigo, la Consiliul Judeţean

O problemă similară se remarcă şi în cazul Consiliului Judeţean unde, îna­inte de retrogradarea echipei, în luna mai, C.J. Timiş se obliga să aloce suma de 3,8 milioane de lei, respectiv 2,3 milioane de lei în luna iunie 2011, pen­tru ocuparea locului 2 în clasamentul Ligii I, care ar fi asigurat participarea în preliminariile Champions League, şi 1,5 milioane de lei în luna decembrie 2011 pentru ocuparea, cel puţin, locului 3 în clasamentul Ligii I la finele turului de campionat 2011 -2012.

Cum aceste condiţii nu au fost îndeplinite, finanţarea, după cum s-a stabilit şi la ultima şedinţă de plen, nu se mai acordă, banii urmând a fi utili­zaţi pentru reparaţia de drumuri jude­ţene. “Banii nu au cum să mai fie acor­daţi, atâta vreme cât ei se dădeau, dacă se dădeau, pentru a încuraja perfor­manţa. Or, în momentul de faţă, nu poate fi vorba de nicio performanţă, ci chiar de o contraperformanţă. Ca ata­re, fondurile acestea vor fi redistri­bui­te”, spune Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Economice a Consiliului Ju­deţean Timiş.

Şi în cazul C.J. Timiş, în momen­tul în care s-a decis să se acorde su­mele de la buget pentru finanţarea echi­pei, s-au pus o serie de condiţii legate de felul în care urmează a fi cheltuiţi banii alocaţi. Astfel, confom protoco­lului convenit, Politehnica Timişoara se angaja să folosească sumele alocate în mod exclusiv pentru cheltuieli de transport, cazare, masă, achiziţionarea de echipament sportiv şi premierea spor­tivilor şi antrenorilor echipei de fot­bal din Liga I, din care 10 % pentru cheltuielile echipelor de copii şi juniori, pe bază de documente justificative.

Însă, la fel ca în cazul Primăriei Timişoara, acest document nu preve­dea modalitatea concretă de control a acestei finanţări. “Practic, nu s-a veri­ficat niciodată modul concret în care se cheltuiesc aceste sume acordate. E adevărat, în acel protocol semnat cu clubul de fotbal s-a specificat faptul că există obligaţia ca o parte din bani să fie alocaţi pentru cheltuielile aferente echipelor de copii şi juniori, pentru promovarea tinerelor talente şi aşa mai departe. Dar atâta vreme cât nu s-au solicitat documente justificative, nu se poate şti pe ce s-au cheltuit de fapt acei bani”,precizează Viorel Sasca.

Modalitate de finanţare contestată

De-a lungul timpului, modalitatea prin care administraţia locală şi cea ju­de­ţea­nă au ales să sprijine clubul de fot­bal F.C. Timişoara a fost contestată, exis­tând voci pe plan local care susţin că a­ceastă mo­dalitate de finanţare nu ar fi legală. Prin­tre acestea se numără şi avo­­catul timi­şorean Carmen Obârşanu, care sus­ţi­ne că maniera prin care atât C.J. Timiş, cât şi C.L. Timişoara acordă anual su­me importante pentru F.C. Ti­mi­şoara nu ar fi legală, pentru că re­pre­­zin­tă, de fapt, o formă de sponsorizare or, potri­vit legii, o instituţie publică nu poa­te realiza sponsorizări. „Sunt con­tracte de sponsorizare, care sunt de­numite la Pri­mărie contract de asocie­re, iar la Con­­siliul Judeţean, protocol de asociere. Aceste forme de parteneriat reprezin­tă de fapt sponsorizări deghi­zate din bani publici. Se iau bani din bugetele locale, fără a se oferi o parti­cipare reală la be­ne­ficii a Consiliului Judeţean sau Local”.

Carmen Obârşanu aduce în spriji­nul afirmaţiilor sale prevederile art. 3 din Legea sponsorizării, 32/1994, în care se precizează că nici persoanele fizice, nici cele juridice nu pot efectua activităţi de sponsorizare sau de me­cenat din surse obţinute de la buget :“In­stituţiile şi autorităţile publice, so­cietăţile comerciale cu capital majo­ritar de stat şi regiile autonome nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari persoane fizice şi asocia­ţii familiale, precum şi societăţi comer­ciale cu capital privat”.

De partea cealaltă a baricadei, C.J. Timiş şi Primăria s-au apărat susţinând că sprijinirea activităţilor sportive se face în baza H.G. 1447/2007, privind apro­ba­rea Normelor financiare pentru acti­vita­tea sportivă, care stipulează că „or­gani­zaţiile sportive pot obţine sume din spon­sorizări, în condiţiile legii”. Proble­ma este studiată şi de D.N.A., unde s-a făcut o sesizare pe această temă, pe motiv că pre­judiciul reclamat este mare şi, prin urmare, intră în zona de competenţă a D.N.A. Până în prezent procurorii anticorupţie nu s-au pronunţat în mod clar în privinţa aces­tei probleme.