Odată cu noua versiune a Legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, adoptată şi promulgată recent, sunt reînfiinţate Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângă Curţile de Apel din ţară. Din păcate, noua lege nu prevede chestiuni menite să eficientizeze activitatea acestor structuri care au, în marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor. În ultimii cinci ani, în urma activităţii Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, care şi-a încetat activitatea în 2007, nu s-a ajuns la nici măcar un singur caz de confiscare a averii dobândite nejustificat. De altfel, la nivel naţional, din cele aproximativ 400 de cazuri cercetate de aceste comisii de-a lungul existenţei lor, s-a ajuns doar la două cazuri de confiscare a averii, însă şi atunci cu intervenţii repetate din partea societăţii civile, fiind vorba de cazuri notorii, cum e cel al fostului primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu.


Un cincinal fără averi confiscate

Până în 2007 a funcţionat în Timiş, pe lângă Curtea de Apel Timişoara, o instituţie de care probabil că majoritatea timişenilor nu au auzit – Comisia de Cercetare a Averilor, reactivată prin intermediul noii Legi A.N.I. Respectiva structură avea rolul de a cerceta cazurile în care se suspecta că anumiţi funcţionari publici şi-ar fi dobândit averea prin metode ilicite. Astfel, Comisia putea sesiza Parchetul, în cazul în care constata infracţiuni de domeniul penalului, se putea ajunge la trimiteri în judecată şi chiar la confiscarea averilor. Aşa stăteau lucrurile teoretic, pentru că, practic, în ultimii cinci ani, în urma activităţii acestei structuri nu s-a înregistrat nici măcar un singur caz de confiscare a averii, nu doar în Timiş, ci pe toată raza de acoperire a Curţii de Apel Timişoara – în Timiş, Arad şi Caraş-Severin.
Bilanţul din ultimul cincinal al activităţii şi al rezultatelor Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara este unul sugestiv – în 2005, Comisia a făcut anchete în cinci dosare, toate finalizate cu ordonanţe de clasare. În 2006, a avut patru dosare, şi ele terminate cu ordonanţe de clasare. În 2007, ultimul an de funcţionare al Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, pe lângă două dosare încheiate „tradiţional”, cu ordonanţe de clasare, s-a ajuns la o trimitere în judecată, procesul trenând până în aprilie anul acesta, când dosarul a fost închis prin hotărâre definitivă şi irevocabilă.
Deci, în ultimii cinci ani, Timişul nu avut vreun caz notabil de confiscare a averii, deşi D.N.A. a mai trimis în judecată funcţionari corupţi din Timiş, în această perioadă, şi măcar în aceste cazuri s-ar fi putut presupune că e vorba de averi dobândite în mod ilegal. De altfel, fostul procuror-şef al D.N.A. Timişoara, Vlad Speriusi, ne declara că, pe toată perioada exercitării funcţiei, nu a primit nici măcar o singură informaţie sau o solicitare de colaborare din partea Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
Oricum, din 2005, membrii acestei Comisii nu s-ar putea spune că mai erau motivaţi să-şi desfăşoare activitatea, în sensul că nu au mai primit niciun leu pentru prestaţia lor. Curtea de Apel Timişoara ne-a comunicat, în acest sens, că „s-a abrogat articolul care prevedea cuantumul retribuţiei lunare cuvenite membrilor Comisiei, prin urmare aceştia nu au mai fost retribuiţi pentru activitatea desfăşurată în perioada 2005 - 2010”. Cert e că reprezentanţii instanţei ne-au dat asigurări că „membrii Comisiei au fost selectaţi ţinându-se seama de experienţa deţinută, de reputaţia profesională şi morală ireproşabilă a acestora”.


Radu Nicolae, coordonator de programe la Centrul de Resurse Juridice : „Aceste comisii erau un fel de maşini de spălat”

Unul dintre reprezentanţii societăţii civile care a monitorizat activitatea acestor structuri este Radu Nicolae, coordonator de programe la Centrul de Resurse Juridice. În opinia sa, reînfiinţarea Comisiilor de Cercetare a Averilor este un demers a cărui finalitate e greu de precizat. „Deja, legea a fost promulgată de Preşedinţie, ceea ce înseamnă că, în curând, aceste comisii vor trebui reînfiinţate. Problema e că dacă înainte de 2007 s-a susţinut că sunt constituţionale, între timp jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a schimbat, iar conform ultimei decizii a acestei instanţe, aceste structuri, care au acelaşi statut ca şi Agenţia Naţională de Integritate, nu mai sunt constituţionale. Deci, din punctul meu de vedere, potrivit ultimei decizii a Curţii Constituţionale, aceste structuri nu sunt constituţionale. Cu toate acestea, ele se vor înfiinţa, pentru că în România nu pare să fie nicio problemă neconstituţionalitatea. Numai că atunci când aceste structuri vor prinde un barosan, se va constata brusc că sunt neconstituţionale, ceea ce înseamnă că nu va fi nicio şansă ca respectiva anchetă să fie continuată”.
Radu Nicolae a monitorizat activitatea Comisiilor de Cercetare a Averilor de pe lângă Curţile de Apel între 1996 şi 2006 când, în total, toate aceste structuri nu instrumentaseră mai mult de 350 de cazuri. „Din aceste cazuri, care au fost extrem de puţine, în şi mai puţine s-a ajuns la trimiteri în judecată. Din acestea, poate la 10% s-au făcut propuneri de confiscare. Până la urmă, s-a ajuns să se dea două sau trei hotărâri de confiscare, şi asta în urma demersurilor noastre, în cazuri flagrante, cum e cel al lui Dumitru Sechelariu”.
Percepţia reprezentantului C.R.J. în privinţa eficienţei acestor structuri nu e optimistă : „Glumeam atunci cu colegii cu care am făcut monitorizarea, că multe din aceste Comisii au acţionat ca nişte maşini de spălat, albit şi împachetat. Erau cazuri terminate cu clasare în care protagonişti erau poliţişti la care doar gardul vilei costa cât salariul pe zece ani”.


În Timiş nu se ştie nimic despre reînfiinţarea Comisiilor

Deocamdată, nu au venit în Timiş dispoziţii legate de reînfiinţarea acestor structuri. „Noi nu am primit încă nimic concret în acest sens de la Bucureşti”, declară Vasile Bâc, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, instituţie care trebuie să-şi desemneze reprezentanţi în viitoarea Comisie de Cercetare a Averilor. Teoretic, controlul mai mult sau mai puţin formal al acestor structuri a fost exercitat, ca şi în cazul instanţei, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Reprezentanţii C.S.M. ne-au declarat că e prematur să se anticipeze dacă tot această structură va monitoriza şi verifica şi activitatea Comisiilor de Cercetare a Averilor care urmează să se reînfiinţeze pe lângă Curţile de apel. Pe lângă faptul că sancţiunile şi recomandările făcute la nivel de instanţe, cu privire la activitatea acestor comisii, lipsesc din rapoartele C.S.M., instituţia făcea referire într-un raport din 2009 la activitatea pe care unii judecători o prestează în Comisiile de Cercetare a Averilor. Asta în condiţiile în care aceste structuri erau desfiinţate de mai bine de doi ani, din 2007. Lucru care spune destul de mult despre capacitatea de control a C.S.M. în privinţa acestor structuri.