Nemulţumiţi de felul în care sunt în prezent distribuite locurile la nivelul Parlamentului European, reprezentanţii acestui for comunitar au solicitat o soluţie matematică, menită să îmbunătăţească felul în care se împart mandatele. Această dezbatere, care a stârnit contro­verse la nivelul Parlamentului European, nu a provocat nicio reacţie în ţară, semn că interesul faţă de politicile europene este “maxim”, inclusiv în presa din România. Directorul Institutului European de Democraţie Participativă, Doru Franţescu, explică de ce.


Formule matematice aplicabile în plen

După ce, anul trecut, s-a ajuns la concluzia că Parlamentul European are nevoie de un nou sistem de distribuire a locurilor, mai corect şi mai trans­parent decât cel actual, în prezent s-a ajuns, în urma unor calcule matema­tice, la un nou algoritm de repartizare a locurilor în Parlamentul European, re­partizare supusă atenţiei Comisiei pentru Afaceri Constituţionale a Parla­mentului European.

Potrivit noii împărţeli, numărul de deputaţi europeni nu trebuie să depă­şeas­că 751 (dar poate fi mai mic), nu­mărul minim de deputaţi pe stat mem­bru este de şase, iar cel maxim, de 96. Noua formulă este considerată “dura­bilă, care să rămână valabilă şi după eventualele extinderi ale Uniunii, trans­parentă (uşor de explicat electoratului) şi imparţială din punct de vedere politic”.

Conform noii formule, 16 ţări vor pierde eurodeputaţi, cinci ţări (cele mai mici) vor păstra numărul actual, iar şase ţări (cele mai mari) vor câştiga locuri în Parlament. Formula va funcţiona şi după eventualele extinderi, atât pentru ade­rarea ţărilor mici, precum Croaţia şi Is­landa, cât şi pentru aderarea unor state cu populaţie numeroasă, precum Turcia.

Conform raportorului Andrew Duff (Grupul Alianţei Liberalilor şi Demo­craţilor pentru Europa), “formula va fi mai corectă decât sistemul actual de distribuire a locurilor în Parlamentul Eu­­ropean, bazat pe schimburile politice. Este şi mai transparentă”.

Germanul Elmar Brok, de la Gru­pul Partidului Popular European (Creş­tin Democrat), a spus că sunt nece­sare „mai multe argumente şi mai mul­te informaţii pentru ca statele care pierd eurodeputaţi să nu respingă formula, care este logică“.

Au existat însă şi opinii care res­ping noua formulă. Eurodeputatul maghiar György Schöpflin, de la Grupul Parti­dului Popular European (Creştin Demo­crat), s-a declarat a nu fi de acord cu formula, motivând că astfel unele state sunt supra-reprezentate : „Într-o in­stituţie precum U.E., gradul de sta­bilitate este furnizat în sistem de pa­ritatea respectului“, a declarat euro­parlamentarul.


Nicio reacţie în ţară

Deşi prin noul sistem de distri­bui­re a mandatelor de europarlamentar, România ar putea pierde locuri în forul european, în ţară problema nu s-a dis­cutat deloc.

Doru Franţescu, directorul Insti­tutului European de Democraţie Parti­cipativă, spune că “ruptura” dintre ma­joritatea europarlamentarilor şi elec­toratul din România este accentuată şi de modul deficitar în care eurode­pu­taţii aleg să-şi mediatizeze activitatea şi să o facă cunoscută cetăţenilor. “Unii au tendinţa de a comunica presei fap­tul că iau cuvântul în Parlamentul Eu­ropean, maximizând importanţa aces­tui demers, deşi el nu e foarte rele­vant. Mulţi nu ştiu cum să comunice cu presa şi, mai departe, cu cetăţenii. Nu ştiu să prezinte chestiuni de interes pentru ziarişti, nu ştiu să arate de ce chestiunile mediatizate ar trebui să intereseze publicul. Cred că mulţi ar trebui să-şi profesionalizeze serviciile de presă, pentru că sunt deficitari în a comunica. Multe comunicate sunt dezastruos redactate, într-un limbaj greu inteligibil, şi care nu spune nimic”, ne-a declarat Doru Franţescu.