Noul an universitar începe la Timişoara cu un minus de 3.000 de studenţi pe locurile cu plată

Rezultatele dezastruoase înregistrate la examenul de Bacalaureat din acest an au dus la o reducere semnificativă a numărului de studenţi în anul I. Rectorii şi-au refăcut planurile, dar tot au rămas cu foarte multe locuri nesubvenţionate neocupate. Deşi acest fapt duce la pierderea unor sume considerabile ce proveneau din taxele studenţilor, reprezentanţii universităţilor timişorene spun că finanţarea de bază vine din locurile bugetate, iar acestea au fost ocupate aproape în întregime.

Universitatea de Vest a rămas cu 2.000 de locuri cu taxă neocupate

Rectorii universităţilor timişo­re­ne au fost nevoiţi să uite de calculele anterioare examenului de Bacalaureat din acest an, adaptând cifrele de şco­larizare prognozate la numărul mult mai mic de candidaţi care au reuşit să promoveze examenul.

La Universitatea de Vest, iniţial fuseseră scoase la concurs pentru anul universitar 2011 - 2012 aproxi­mativ 2.000 de locuri subvenţionate şi alte 4.000 cu taxă, pentru ca apoi acestea să mai fie reduse în sesiunea de toamnă. După sesiunea a doua a Bacalaurea­tului, aproape 2.000 de locuri cu taxă au rămas neocupate, fapt care a dus la pierderea unor sume considerabile care proveneau din taxele studenţilor, adică circa 5.000.000 lei, la o taxă me­die de licenţă de 2.500 lei/an/student. Repre­zentanţii U.V.T. spun însă că practic universitatea nu este afectată, în condiţiile în care finanţarea de bază vine din locurile bugetate, iar acestea au fost ocupate în întregime. Prof. univ. dr. Ioan Talpoş, rectorul U.V.T., spune că, în condiţiile unui Bacalau­reat dificil, Universitatea de Vest a plecat la drum foarte bine. “Ba putem spune că avem mai mulţi studenţi de­cât anul trecut, la masterat, de exem­plu, s-ar putea să avem 340 de doritori pe care să nu putem să îi înmatricu­lăm, pentru că trebuie să respectăm capacitatea de şcolarizare stabilită de ARACIS”.

Şiinţele Agricole merg cu un minus de 450 de studenţi

Şi la Universitatea de Ştiinţe Agri­cole şi Medicină Veterinară a Banatu­lui din Timişoara au rămas multe locuri nesubvenţionate libere. Aici se pregă­tiseră iniţial 1.200 de locuri pentru stu­denţii de anul I, iar după prima sesiu­ne de admitere rămă­seseră neocupate 121 de locuri sub­ven­ţionate şi peste 600 de locuri cu taxă, în final rămânând neocupate mai mult de 450 de locuri cu taxă. La un calcul simpu, circa 12.000 de lei nu vor mai intra în bugetul uni­versi­tăţii. “În toamnă, din cele 650 lo­curi bugetate, nu a rămas niciunul, iar din cele cu taxă, unde am avut pregă­tite 579 de locuri, doar 125 s-au ocupat”, precizează şi prof. univ. dr. Alexan­dru Moisuc, rectorul U.S.A.M.V.B.

Politehnica nu are locuri cu taxă anul acesta

Situaţia nu este cu mult diferită nici la Universitatea Politehnica Timi­şoara unde din cele 2.900 de locuri bugetate disponibile, doar 200 nu s-au ocupat, locuri cu taxă nefiind pregătite în acest an.“Orice universitate îşi stabileşte singură numărul de locuri cu taxă, dar cum noi nici în anii precedenţi nu am prea avut, pentru că avem foarte multe bugetate, ne-am gândit că nu e cazul. Anul trecut am avut 2.800 de locuri, iar anul acesta am crescut cifra cu o sută, deci diferenţa aceea de 200 de locuri neocupate nu ne-a afectat prea mult”, ne-a declarat rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, prof.dr.ing. Nicolae Robu.

Fără probleme mari la finanţare

La Timişoara, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Me­dicină Veterinară a Banatului şi Univer­sitatea de Vest au fost incluse în cate­goria universităţi de educaţie şi cer­cetare ştiinţifică. Adică, aceste universi­tăţi catalogate ca fiind de categoria B nu vor putea organiza doctorate decât pe locuri nebugetate şi doar în şcolile doctorale existente deja, care trebuie să aibă cel puţin trei profesori coordo­natori. În schimb, Universitatea Poli­tehnica nu va avea această problemă, fiind inclusă în categoria A, a univer­sităţilor de cercetare avansată.

Pe de altă parte, ierarhizarea pro­gramelor de studii, care se realizează anual, indică informaţii despre calita­tea predării, cercetării, a relaţiei cu me­diul extern şi calitatea serviciilor ofe­rite de universitate. Astfel, programe­le de studii sunt plasate, în funcţie de poziţia universităţii care le organi­zea­ză în domeniul de ierarhizare în care se încadrează acestea, în cinci cate­go­rii : A, B, C, D şi E,A reprezentând categoria celor mai performante pro­grame, iar E, categoria celor mai pu­ţin performante.

Potrivit listei celor mai perfor­mante programe de studii, publicată pe portalul Ministerului Educaţiei, Universitatea de Vest din Timişoara are multe domenii de categoria A : In­formatică, Geografie, Fizică, Ştiinţe politice,Economie, Finanţe, Ciberne­tică, Statistică şi Informatică econo­mi­că, Contabilitate, Management,Psiho­logie, Educaţie fizică şi sport, Filolo­gie,Arte vizuale şi Muzica. Univer­sitatea de Vest are însă şi un domeniu la categoria E – Artele culturale.

Pe de altă parte, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterina­ră a Banatului din Timişoara excelea­ză în domeniul Biotehnologiei şi în do­meniile Agronomie, Horticultură, Sil­vicultură şi Inginerie forestieră, aceste discipline fiind trecute la categoria A.

ŞiUniversitatea Politehnica din Timişoara se regăseşte pe lista uni­ver­sităţilor cu domenii performante, de categoria A, cu Inginerie mecani­că, Mecatronică şi Robotică, Ingi­neria mediului, dar şi cu Inginerie şi management.

Universitatea de Medicină şi Far­macie „Victor Babeş” din Timişoa­ra se regăseşte în categoria A cu dome­niulMedicină dentară.

Exceptând Medicina, rectorii ce­lorlalte universităţi se declară parţial nemulţumiţi de clasificarea făcută şi spun că, dacă banii vor fi alocaţi în func­ţie de această clasificare, vor avea probleme mari. “Nu putem fi mulţu­miţi cu finanţarea primită în funcţie de clasificare. Există deosebiri esen­ţia­le între tipuri de universităţi. Noi nu ne putem compara cu altele, pen­tru că avem un caracter special, avem o universitate centrată pe cercetare aplicativă. Principiile trebuiau anun­ţate din timp, cu trei, patru ani înain­te, pentru ca universitatea să se orien­teze. La doctorate avem 18 lo­curi care vor fi finanţate conform unui sistem încă nepus la punct. Deocam­dată, este un proiect şi nu ştim ce bani vom primi”, spune Alexandru Moisuc.

Rectorul U.V.T., Ioan Talpoş, se declară liniştit în privinţa finanţării. “Nu avem probleme cu finanţarea. Avem domenii din categoria A, deci suntem aproape mereu pe poziţia imediat după universitatea cea mai bună din ţară. Avem şi domenii în B şi C, dar urmează să vedem ce e de făcut. Este bună această clasificare, pentru că ne arată unde suntem şi, în funcţie de obiective, descoperim cauzele şi rezolvăm situaţia”.

La Universitatea Politehnica Ti­mişoara situaţia este cu mult mai bu­nă în ceea ce priveşte organizarea doc­toratelor. Dacă la Vest au scăzut locu­rile la doctorat la 55 faţă de o sută câ­te au fost în anul trecut, la Politehnică acestea au crescut cu 32%, spune Ni­colae Robu.“Avem 137 de doctorate şi la master avem 1.550 de locuri, toate bugetate. Deci, suntem foarte mulţu­miţi”, a mai arătat recto­rul U.P.T.

Proiectul “Facultatea fără bac”, criticat la unison de rectorii timişoreni

În ceea ce priveşte controversatul proiect de lege iniţiat de către senatorii P.S.D. Ecaterina Andronescu, Cristian Dumitrescu şi Titus Corlăţean şi sem­nat de peste 30 de senatori P.S.D., privind posibilitatea înscrierii la facultate pentru elevii care nu au obţinut notă de trecere la toate probele de la Bacalaureat, dar au înre­gistrat o medie de minimum şapte, la care se adaugă şi propunerea ca statul să îi finanţeze pe aceştia cel puţin la nivelul aju­torului de şomaj, acesta nu este văzut cu ochi buni de către rectorii universităţilor timişorene.

“Nu sunt de acord ca elevii fără baca­laureat să intre în universitate. Aşa ceva nu s-a mai auzit. Apoi, an pregătitor avem şi noi, dar pentru ei trebuie găsite alte solu­ţii”, spune rectorul U.V.T., Ioan Talpoş.

Şi rectorul U.S.A.M.V.B, Alexandru Moisuc, califică iniţiativa senatorilor so­cial-democraţi ca fiind o inepţie. “Normal este să facă o pregătire, iar abia apoi să urmeze admiterea la universitate. Este o aberaţie. Dacă n-au învăţat, trebuie învă­ţaţi să facă ceva, dar nu toată lumea trebuie să aibă diplome de licenţă”. În plus,Ale­xandru Moisuc apreciază că Bacalaurea­tul trebuie să rămână şi pe viitor la nivelul de exigenţă din acest an: “Eu propun pen­tru cei din liceele agricole cursuri de şase luni prin care să se califice, să poată lucra ca maiştri agricoli în ferme. Nici vorbă să intre fără Bacalaureat în Universitate”.

Nici rectorul Universităţii Politeh­ni­ca Timişoara, prof. univ. dr. ing. Nicolae Robu, nu agreează ideea : “Sunt împotri­va oricărei iniţiative care facilitează accesul în universităţi a persoanelor în mod in­dubitabil nepregătite, poate chiar nedota­te pentru studii superioare. Numai ţinând ştacheta sus – şi pentru studenţi, şi pentru cadrele didactice – putem în­sănătoşi sistemul românesc de învăţământ supe­rior”. Rectorul U.P.T. mai spune că exa­menul de bacalaureat din acest an s-a desfăşurat în condiţii bune, cu subiecte adecvate şi cu măsuri eficiente împotriva copiatului, iar explicaţia eşecului unui nu­măr mare de absolvenţi de liceu rezidă în necorespunzătoarea lor pregătire. În plus, spune Nicolae Robu, majoritatea celor care nu au promovat nici nu ar fi trebuit să ajungă la un examen de bacalaureat, ci ar fi trebuit să urmeze şcoala profesiona­lă şi să devină buni meseriaşi. “Nu mai putem continua să ne amăgim tinerii că toţi sunt dotaţi să facă studii superioare, când ştim bine că lucrurile nu stau astfel. În plus, n-avem voie să cultivăm şi nici măcar să lăsăm nepenalizată ideea că cetăţenii fără studii superioare ar fi cetăţeni de ran­gul doi. Dimpotrivă, trebuie să-i respectăm ca atare şi pe ţărani, şi pe muncitori, şi pe funcţionari şi chiar pe cei fără calificare, atâta vreme cât ei sunt harnici, corecţi şi cinstiţi şi fac lucruri utile pentru societa­te, lucruri fără de care societatea nu poate fi imaginată”, a explicat Nicolae Robu.