Începând din această săptămână, relaţiile angajat - angajator de pe piaţa muncii din România vor fi reglementate de o nouă versiune a Codului Muncii, extrem de controversată. Dacă Guvernul şi o parte a reprezentanţilor patronatelor susţin că prin acest nou Cod al Muncii se vor face mai uşor angajări şi se va lupta mult mai eficient împotriva muncii la negru, care e în creştere ca fenomen şi în judeţ, reprezentanţii confederaţiilor sindicale spun că noul act legislativ ce reglementează piaţa muncii va avea ca efect imediat “campanii” de concedieri şi o scădere destul de semnificativă a salariilor.


Agreat de patronate, contestat de sindicate

De luni, România are un nou Cod al Muncii care poate candida la titlul de cea mai controversată lege a anului. Reprezentanţii Guvernului spun că efectele benefice ale acestui nou act normativ vor fi vizibile în următoarele luni, pentru că, prin simplificarea legis­laţiei, se vor crea condiţii favora­bile pentru deblocarea angajărilor în secto­rul privat, ceea ce ar putea duce la creştere economică. În plus, prin acest nou Cod al Muncii se speră că se va reuşi o limitare a fenomenului muncii la negru, întrucât noile amenzi prevă­zute pentru utilizarea muncii la negru sunt de trei sau patru ori mai mari decât cele stipulate în fostul Cod al Muncii.

Deşi, în principiu, sunt de acord cu aceste efecte pozitive ale noii versiuni a legii ce reglementează relaţiile de mun­că, reprezentanţii marilor confe­deraţii sindicale susţin că noul Cod al Muncii conţine şi o serie de paragrafe pe care le consideră “aberante” şi ale căror efecte le estimează că vor fi în detrimentul an­gajaţilor.

Astfel, sindicatele cred că prin noul Cod se pune accent pe instituirea contractelor individuale de muncă pe perioadă determinată, prin descura­ja­rea încheierii contractelor pe perioadă nedeterminată. În opinia sindicaliştilor, prin intermediul noilor prevederi legislative salariaţii vor putea fi dispo­nibilizaţi colectiv fără nicio perspectivă de reangajare, iar prelungirea peri­oadei de probă a salariaţilor la 90 de zile, respectiv 120 de zile poate genera abuzuri din partea angajatorilor.

Totodată, sindicatele au mai criti­cat criteriile de performanţă în caz de disponibilizare colectivă, care “nu ţin cont decât de performanţa individuală a lucrătorului stabilită de angajatori pe criterii pur subiective şi ignoră nevoia analizării situaţiei sociale a salaria­tului”, precum şi stabilirea normelor de muncă, norme care, previzionează sin­dicaliştii, “vor putea fi făcute discre­ţio­nar, legea prevăzând doar posibilitatea consultării sindicatelor, nu şi obligaţia de a ţine cont de punctul acestora de ve­dere exprimat pentru protejarea drepturilor lucrătorilor”.


Interes din partea firmelor timişene

Cum era de aşteptat, noul Cod al Mun­cii a captat interesul marilor agenţi economici din judeţ, membri ai Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricul­tură Timişoara, care au solicitat reali­za­rea unor seminarii şi conferinţe în care să fie explicate şi dezbătute noile acte normative din domeniul muncii.

“S-a decis organizarea a trei semi­narii şi conferinţe pe tema noului Cod al Muncii, firmele membre ale Came­rei solicitând iniţierea unor astfel de acţiuni în care să fie dezbătute aceste noutăţi legislative. Probabil că vor mai urma astfel de acţiuni în perioada ur­mătoare”, spune Rodica Olinic, consi­lier de relaţii publice în cadrul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricul­tură Timişoara.

Vineri, toţi cei interesaţi au putut participa la un seminar-dezbatere în care au fost luate în discuţie noile prevederi legislative din domeniul muncii, fiind exemplificate şi cazuri concrete de aplicare a noilor prevederi ale Codului Muncii, reprezentanţi ai Inspecto­ratu­lui Teritorial de Muncă Timiş oferind în acest sens explicaţii şi informaţii ne­cesare angajatorilor care au luat par­te la acţiunea Camerei. Printre temele de interes pentru reprezentanţii timişeni ai patronatelor s-au numărat posibi­li­tatea reangajării salariatului în urma concedierii colective, fără examen, concurs sau perioadă de probă, modi­fi­carea criteriilor în cazul concedierilor colective, noile reguli cu privire la angajările succesive de probă ale mai multor persoane pentru acelaşi post, introducerea obiectivelor de perfor­man­ţă individuală, precum şi modifi­carea prevederilor privind încadrarea pe perioadă determinată.

O dezbatere similară va fi organi­zată marţi şi la Lugoj, în urma solici­tărilor agenţilor economici lugojeni, membri ai C.C.I.A.T.


Sindicatele timişene contestă noile prevederi legislative

Cum era de aşteptat, reprezen­tanţii timişeni ai marilor confederaţii sindicale nu au o părere prea bună despre noul Cod al Muncii, intrat în vigoare de luni. “Din punctul meu de vedere, este o aberaţie legislativă. Se va vedea clar care vor fi efectele prelun­girii perioadei de probă şi efectul noilor prevederi conform cărora angajatorul poate să impună norme de muncă fără consultarea sindicatelor. La o fabrică de încălţăminte, de exemplu, patronul va fixa pentru fiecare lucrător o normă de 100 de perechi de pantofi, deşi va şti foarte bine că, tehnic şi ca timp de lucru, angajatul nu va putea face mai mult de 80. Şi, ulterior, pe motiv de neîndeplinire a acestei norme de lucru, îi va scădea salariul. Rezultatul va fi o scădere semnificativă a sala­rii­lor, în condiţiile în care, oricum, nu erau foarte mari”, explică Adrian Negoiţă, liderul timişean al confederaţiei sindi­cale C.N.S.L.R. Frăţia.

O părere mai bună despre noul Cod al Muncii nu are nici reprezen­tantul timişean al Blocului Naţional Sindical, Aurel Mihuţ, care consideră că noile prevederi legislative sunt menite, printre altele, să slăbească puterea şi atribuţiile sindicatelor. “Până la urmă, se pare că nu a mai contat ce am zis noi, iar noul Cod al Muncii intră acum în vigoare în forma dorită de Guvern. Probabil pentru că s-a văzut că în ultimele luni sindicatele au reuşit să mobilizeze largi mase de oameni, s-a dorit o scădere a prerogativelor aces­tora, lucru care s-a realizat prin acest nou Cod al Muncii. Iar efectele se vor vedea în lunile următoare”.


Se aşteaptă o creştere a ofertei de locuri de muncă

Dacă sindicatele prognozează o deteriorare a relaţiilor de muncă în detrimentul angajaţilor, oficialii Executivului declară că principalul efect benefic al noului Cod al Muncii va fi o creştere a numărului de locuri de muncă.

Din acest punct de vedere, lu­cru­ri­le par, oricum, să se normalizeze în judeţ. Astfel, după perioade de scădere dramatică a numărului locu­rilor de muncă vacante, în Timiş se înregis­trează din nou creşteri semni­ficative ale numărului de posturi dis­ponibile. “Categoric, putem vorbi des­pre o creş­tere, şi despre una destul de importantă. Astfel, am ajuns la peste 3.400 de locuri de muncă vacan­te pe lună, de la aproximativ 2.400 la în­ceputul anului”, afirmă Simona Potîng, consilier superior la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş.

Din păcate, mai puţin de 5% din locurile de muncă oferite se adresea­ză celor cu studii superioare. Cele mai multe locuri de muncă la nivelul jude­ţului sunt oferite pentru posturi de agent de securitate, lăcătuş mecanic, confecţionare de cablaje auto, confec­ţionare de articole din piele şi înlocui­tori, muncitor necalificat în industria confecţiilor sau paznic, doar în ultima săptămână fiind oferite prin A.J.O.­F.M. timişenilor aflaţi în căutare de locuri de muncă peste 457 de posturi vacante.

Din fericire, în Timiş şi rata şo­ma­jului se menţine în momentul de faţă la un nivel scăzut – 2,36%, fiind înregistraţi 7.842 de şomeri, din care 3.493 femei.


Munca la negru este în creştere în judeţ

Noul Cod al Muncii prevede şi o înăsprire a pedepselor pentru muncă la negru. Astfel, primirea la muncă a până la cinci persoane fără înche­ie­rea unui contract individual de mun­că se va sancţiona cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. Primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără întocmirea de forme legale constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani. Toto­da­tă, cu închisoare de la şase luni la un an sau cu amendă penală se va pedepsi şi fapta persoanei care îşi plăteşte salariaţii sub nivelul sala­riu­lui minim brut pe ţară garantat în plată.

Aceste prevederi sunt bineve­nite în condiţiile în care reprezen­tanţii Inspectoratului Teri­torial de Muncă Timiş vorbesc des­pre o creş­tere a numărului de cazuri de muncă la negru depistate în vestul ţării. “Există, într-adevăr, o creştere a acestui fenomen, şi una destul de îngrijorătoare. În acest sens, cifrele vorbesc de la sine. Dacă anul trecut am descoperit în judeţ, pe tot anul, 490 de angajaţi fără forme legale, în acest an, deşi suntem abia în luna mai, am depistat peste 640 de mun­citori la negru în Timiş”, ne-a declarat Cor­nelia Corescu, director coordonator al Inspectoratului Teritorial de Mun­că Timiş.

Cele mai multe cazuri de muncă la negru au fost depistate în acest an în agricultură, construcţii, dar şi în sectorul de lohn (cablaje auto, con­fec­ţii), ca şi la o serie de firme de protecţie şi pază.