Pe măsură ce numărul proiectelor de finanţare europeană aprobate creşte în România, apar tot mai multe cazuri de tentative de delapidare a fondurilor comunitare, în dosarele de acest gen, instrumentate de D.N.A. fiind cercetaţi, deopotrivă, atât reprezentanţi ai instituţiilor publice, cât şi ai unor firme care au obţinut finanţări din bugetul C.E. Ca şi în cazul infracţiunilor de corupţie, între numărul celor cercetaţi, trimişi în judecată şi condamnaţi sunt diferenţe semnificative, extrem de puţini inculpaţi ajungând să răspundă efectiv pentru faptele comise.


Şase ani de anchetare a fraudelor cu fonduri europene, la D.N.A.

D.N.A. a dobândit competenţe în ceea ce priveşte anchetarea cazurilor de fraude cu fonduri europene în anul 2004, având deja peste şase ani de experienţă în domeniu. 
Astfel, activitatea de urmărire penală pe acest segment este realizată de Serviciul de Combatere a Infracţiunilor de Corupţie Împotriva Intereselor Financiare ale Comunităţilor Europene, structură care instrumentează cauzele în care activitatea infracţională are întindere naţională ori de o complexitate deosebită, precum şi de serviciile teritoriale ale direcţiei, care soluţionează celelalte cazuri de fraudare a fondurilor europene, comise pe raza lor teritorială.
Treptat, valoarea prejudiciilor, dar şi numărul celor trimişi în judecată, a crescut. În anul 2004 au fost soluţionate prin rechizitorii şase dosare penale de acest gen, fiind trimişi în judecată 12 inculpaţi, pentru un prejudiciu de 177.000 de euro.
În 2005 au fost întocmite cinci rechizitorii, fiind trimişi în judecată şapte inculpaţi, pentru prejudicii ce însumau 406.030 de euro. În următorul an, bilanţul a fost de 11 rechizitorii, fiind trimişi în judecată 18 inculpaţi. Prejudiciul total reţinut a fost de 1,8 milioane de euro. În 2007, la nivel naţional, au fost întocmite 26 de rechizitorii (trimiteri în judecată) privind 51 de inculpaţi. Valoarea totală a prejudiciilor constatate s-a ridicat la 1.573.586 de euro. 2008 a adus 32 de rechizitorii (trimiteri în judecată) prin care au fost trimişi în judecată 77 de inculpaţi, prejudiciul total reţinut prin rechizitorii fiind de 2.669.285,64 de euro.
În anul 2009 au fost întocmite 23 de rechizitorii (trimiteri în judecată) prin care au fost trimişi în judecată 46 de inculpaţi. În perioada 1 ianuarie – 10 septembrie a.c., au fost întocmite 15 rechizitorii, fiind trimişi în judecată 32 de inculpaţi. În prezent, precizează D.N.A., se află în curs de instrumentare 247 de dosare având ca obiect fraude cu fonduri europene.


22% din dosare, finalizate cu rechizitorii

Trebuie precizat însă că rechizitoriile reprezintă finalitatea a doar 22,7% din cauzele soluţionate pe fond, restul fiind soluţii de neîncepere a urmăririi penală sau scoatere de sub urmărire penală.
Totuşi, D.N.A. precizează că nu e un procent mic şi că reprezintă dublul procentajului de rechizitorii, raportate la totalitatea cazurilor instrumentate de parchetele “clasice”.
Totuşi, până în prezent, în toată ţara, în doar 29 de cazuri de deturnare de fonduri europene s-au dat sentinţe. Cauzele au fost repartizate astfel : în 2004 – o cauză cu un inculpat, în 2005 – o cauză cu un inculpat, în 2006 – trei cauze cu trei inculpaţi, în 2007 – patru cauze cu şase inculpaţi, în 2008 – o cauză cu un inculpat, în 2009 – nouă cauze cu 13 inculpaţi, iar în 2010 – zece cauze cu 17 inculpaţi. În doar 25 de cazuri s-au pronunţat însă hotărâri definitive şi irevocabile de condamnare, pentru 34 de inculpaţi. Nici unul nu e din Timiş.
Potrivit legii, D.N.A. trebuie să instrumenteze absolut toate cazurile de deturnare de fonduri europene, caz în care se poate ajunge la o supra-aglomerare a acestei unităţi de parchet, supra-aglomerare care ar fi în defavoarea instrumentării cazurilor de corupţie. “Începând cu anul 2003, Direcţia Naţională Anticorupţie are competenţa exclusivă de cercetare a infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, indiferent de cuantumul prejudiciului. Teoretic, şi dacă e vorba de un prejudiciu de un euro, noi ar trebui să intrumentăm dosarul. Practic, atunci când e vorba de prejudicii nesemnificative, nu se mai iniţiază urmărirea penală”, ne-a declarat Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al D.N.A.