Numărul minorilor scoşi din ţară cu procuri false, în creştere

Cazurile în care se utilizează procure notariale false pentru scoaterea din ţară a unor minori s-au înmulţit, la frontiera de vest, în ultimele săptămâni. Cazuistica ultimilor ani arată că această metodă este folosită în special de traficanţii de persoane, pentru transportul în ţara de destinaţie a viitoarelor victime pe care le vor exploata.

Cazuri “la indigo”

Poliţiştii de frontieră timişeni au depis­tat, săptămâna trecută, la Punctul de Trecere a Frontierei Cenad, o femeie din Mehe­dinţi care încerca să scoată ilegal din ţară o minoră, folo­sindu-se de o procură notarială falsă. C. Aurelia, de 22 de ani, a prezentat, pe lângă cărţile de identita­te, şi o procură notarială din partea pă­rinţilor pentru minora care o însoţea. În urma verifi­cărilor făcute de poliţişti s-a dovedit că procura era falsă. Femeia a declarat că voia să o ajute pe copilă să ajungă în Franţa, aşa că a obţinut procu­ra nota­rială de la un bărbat din Craiova, contra sumei de 50 de euro.

Cazurile de acest gen s-au înmulţit în ultima perioadă la frontiera de vest. La Vama arădeană Turnu, în urmă cu câteva săptămâni, un tânăr de 20 de ani a încercat să iasă din ţară cu un mi­nor, prezentând la controlul de frontie­ră o procură notarială falsă. Docu­mentul nu conţinea elementele de iden­tificare specifice unui act original similar eliberat de birourile notariale din România, având o ştampilă atipică, fiind fără timbru sec şi conţinând nu­meroase greşeli gramaticale.

Din declaraţia minorului a rezultat că procura notarială care a fost prezen­tată la ieşirea din România a fost în­mânată de mama sa.

O metodă cu aplicare largă

Metoda prezentării de procure notariale false este utilizată frecvent de traficanţii de persoane pentru a scoate din ţară viitoarele victime minore. “Într-adevăr, este o metodă destul de des utilizată de traficanţi. Însă sunt destul de multe cazurile în care aceste procure notariale sunt autentice, fiind încheiate de părinţii copiilor traficaţi, contra unor sume de bani date de traficanţi. E o practică curentă, mai ales la unele familii de romi din care se racolează victime minore de către traficanţi, această procură fiind văzută cau un fel de act prin care se închiriază practic copiii”,declară Laurenţiu Dincă, director al Centrului Regional Timişoara al Agen­ţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane.

De altfel, Timişul a reuşit “per­for­manţa” ca, în ultima perioadă, moni­torizată de A.N.I.T.P., să fie judeţul cu cel mai mare număr de victime, ur­mând, la distanţă, Dolj, Braşov, Hune­doara şi Bistriţa-Năsăud. “Recrutarea pentru trafic a fost realizată pentru un procent de 58% de către cunoştinţe, prin abordarea directă a victimei cu oferte pentru prostituţie, oferte de muncă în străinătate sau în ţară sau pentru cerşetorie, călătorie. În cazul minorilor, exploatarea sexuală este predominantă, 94 de minori fiind exploataţi astfel pe stradă, în locuinţe, bordeluri, cluburi”, spun reprezentanţii A.N.I.T.P.

În general, victime sunt fete, dar şi băieţi cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani, traficaţi în scop de exploatare se­xuală. Majoritatea provin din familii dez­organizate, afectate de sărăcie.

Despre modalităţile prin care minorii români ies din ţară în mod nelegal s-a discutat în ultima perioadă şi în contextul în care autorităţile franceze au anunţat că se află în căutarea unei soluţii legislative urgente care să permită repatrierea în Ro­mânia a unui număr destul de mare de minori fără aparţinători, care au fost depistaţi cerşind sau furând în marile oraşe din Franţa.

Deşi Ministerul de Interne fran­cez a avansat o cifră extrem de mare, 3.000 - 4.000 de copii, majoritatea romi, autorităţile române consideră că e un număr mult prea mare, care ridică semne de întrebare legate de modali­tăţile în care aceşti copii au ieşit din ţară, pentru că, fiind minori, însoţitorii lor ar fi trebuit să prezinte la ieşirea din ţară procure legalizate, din care să reia­să că există acceptul părinţilor pentru deplasarea peste hotare a copiilor lor.