Numărul sinuciderilor – în creştere în Timiş

Timişul se află pe locul doi pe ţară la numărul de sinucideri, cu peste o sută de astfel de cazuri înregistrate anul trecut şi alte câteva zeci în acest an. La cifra sinucigaşilor s-a mai adăugat un caz, la finele săptămânii trecute, un bărbat de 35 de ani, din Lugoj, spânzurându-se în uscătoria blocului în care locuia. De la începutul anului, alţi 15 timişeni şi-au pus capăt zilelor, apelând la ştreang.

A renunţat la viaţă

Descoperire şocantă pentru un bărbat din Lugoj, la finele săptămânii trecute. S-a dus la vecinul său şi l-a descoperit atârnând de o grindă într-o anexă a locuinţei. Bărbatul a alertat, prin apelul de urgenţă 112, Poliţia şi Ambulanţa, însă medicii nu au mai putut face nimic, constatând decesul victimei. Din primele constatări la faţa locului, poliţiştii au stabilit că victima, K. Iosif , de 35 de ani, s-a spânzurat cu o cameră de la bicicletă. Rudele celui decedat au declarat poliţiştilor că tânărul a mai încercat în trecut să îşi ia viaţa, însă de fiecare dată a fost sal­vat la timp. Tânărul nu era înregistrat cu boli psihice, dar acumulase frustrări pe seama faptului că era şomer, nu era căsătorit şi nu avea copii, locuind, până la tragica întâmplare, împreună cu mama lui.

Cadavrul a fost transportat la morga Spitalului Municipal Lugoj în vederea efectuării necropsiei.

Aceasta este cazul de sinucidere prin spânzurare cu numărul 16 înre­gistrat în statisticile Inspectoratului de Poliţie Timiş, în acest an.

De altfel, aceleaşi statistici arată că numărul sinuciderilor prin spân­zurare creşte de la an la an, anul tre­cut 13 bărbaţi punându-şi capăt vieţii, apelând la ştreang, iar în 2009, alte 11 persoane, toate de sex masculin, s-au sinucis, spânzurandu-se.

Sinuciderea – de la avertisment la calea fără întoarcere

Psihoterapeuţii spun că există do­uă categorii de sinucigaşi : cei oarecum nehotărâţi, care aleg metode prin care moartea să survină mai lent, iar astfel să mai existe o şansă de a fi salvaţi - gestul lor fiind de fapt un strigăt de ajutor, o încercare de a atrage atenţia celor din jur asupra lor, şi o a doua ca­tegorie, în care sunt incluşi sinucigaşii care îşi doresc cu adevărat moartea şi recurg la metode rapide, precum spân­zu­rarea. “Este vădită hotărârea, me­toda fiind una rapidă şi sigură. Cei care recurg la acest gest drastic nu îşi doresc să mai fie salvaţi. Majoritatea pacienţilor mei au declarat ca s-ar si­nucide prin spânzurare ori s-ar arunca în faţa trenului”, ne-a declarat psiho­logul Mihaela Dăescu, de la Centrul Medical „Sfânta Maria”, din Timişoa­ra. Psihologul spune că toţi cei care recurg la aceste gesturi supreme au suferit depresii mai mult sau mai puţin accentuate, stări care ar fi trebuit să le transmită anumite semnale celor apro­piaţi. Psihologul afirmă că, în 99% din­tre cazuri există semnale clare şi com­portamentul depresiv poate fi observat cu usurinţă : individul se izolează de cei din jur, nu îşi mai exteriorizează senti­mentele, vorbeşte mai puţin şi nu mai practică activităţile care îi plăceau. „Observată la timp şi cu ajutor de spe­cialitate, depresia poate fi ţinută sub control, iar respectivul poate fi întors de pe calea pe care o consideră, până în acel moment, cea mai potrivită pentru a-i rezolva problemele”, explică psiho­logul Mihaela Dăescu.