Numărul victimelor traficanţilor de persoane, în creştere

Numărul tinerilor români ajunşi victime ale traficului de persoane a crescut. Majoritatea pleacă în străinătate cu visuri caracteristice vârstei, dar se trezesc singuri printre străini, sechestraţi, ameninţaţi, abuzaţi, devenind sclavi ai traficanţilor. Timişul se încadrează în aceeaşi tendinţă.

Traficul de persoane, o problemă actuală

Potrivit bilanţului pe 2011 al Agen­ţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, numărul victimelor identifi­cate anul trecut a depăşit cu aproape 30% cifra raportată pentru aceeaşi pe­rioadă a anului 2010. În 2011 au fost salvate 807 victime ale traficului de persoane. Pe parcursul procedurilor judiciare, acestea au fost informate şi consiliate, dar şi escortate la terme­nele de judecată. Totodată, informează A.N.T.I.P., anul trecut, la Linia Tel­verde Antitrafic au fost înregistrate 2.263 de apeluri privind consilierea psihologică şi antivictimală.

Deşi în România, victimele sunt racolate cu predilecţie din rândul fe­telor şi femeilor cu vârste cuprinse în­tre 13 şi 33 de ani, în ultimul timp s-a constatat şi o creştere îngrijorătoare la numărul băieţilor minori traficaţi.

Timişul merge pe aceeaşi ten­din­ţă, anul trecut fiind identificate 67 de victime ale traficului de persoane, cu 17 mai multe decât în anul precedent, îngrijorător fiind şi numărul în creş­te­re al băieţilor minori exploataţi sexual.Comisarul-şef Cristian Rafailă, şeful Serviciului de Combatere a Traficului de Persoane, din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, spune că anul trecut au fost identificate 67 de victime ale traficului de persoane, faţă de 54 câte au fost în 2010. Dintre cele 67 de persoane, 21 au fost minore. În ceea ce priveşte forma de exploatare, 26 de victime – dintre ca­re 18 au avut sub 18 ani –, au fost exploatate sexual, în timp ce 34 au fost ex­ploatate prin muncă, mai ales în construcţii şi agricultură, iar 17 au fost folosite la cerşetorie. De remarcat, mai spune ofiţerul, este situaţia a 12 minori băieţi exploataţi sexual în scopul între­ţinerii de relaţii homosexuale.

Potrivit comisarului-şef Cristian Rafailă, majori­tatea victimelor au fost exploatate în ţară, dar şi internaţional, în ţări pre­cum Germania, Italia, Franţa şi Gre­cia. “Ca şi tendinţe, se remarcă menţi­nerea la un nivel ridicat a exploa­tării prin muncă, preponderent în spa­ţiul comunitar, victimele fiind împinse de condiţiile sociale din ţară, de lipsa lo­curilor de muncă, şi fiind atrase de pro­misiunile traficanţilor. O altă ten­dinţă este creşterea cazurilor de ra­colări mi­nori pentru relaţii homose­xuale în ţară şi ulterior în vestul Eu­ropei. Ne con­fruntăm şi cu o problemă în ce priveşte victimele traficului de persoane. Multe nu conştientizează că sunt victime ale exploatării sexuale şi nu vor să dea de­claraţii împotriva traficanţilor. Nu o fac din teamă, ci din­tr-un fel de acceptare a faptului”, ex­plică şeful S.C.T.P. Ti­mişoara.

Peste 70 de traficanţi prinşi în Timiş

Dacă numărul victimelor trafi­cului de persoane a crescut în Timiş cu aproape 30% în ultimul an, numărul traficanţilor depistaţi de oamenii legii s-a menţinut constant, declară comi­sarul-şef Răfăilă. Potrivit acestuia, anul trecut au fost cercetate 77 de persoane pentru trafic de persoane sau trafic cu minori. 15 dintre acestea au fost tri­mi­se în judecată, 22 au fost prinse prin re­chizitorii întocmite de procurorii D.I.­I.C.O.T, iar reţinute şi arestate preven­tiv au fost 28, unele dintre acestiea fiind capturate încă din 2010 de oamenii le­gii. “Pe de altă parte, au fost identifi­ca­te şi s-au documentat 13 grupări crimi­nale organizate şi au fost finalizate cercetările în 16 grupări, prin emiterea a nouă rechizitorii, prin trimiterea in­culpaţilor în judecată. Ca pondere, stăm mai bine la cota de finalizare a cazuri­lor, avem mai multe rechizitorii în anul tre­cut decât în precedentul, dar ca nu­măr de persoane arestate pentru trafic de persoane s-a menţinut totuşi acelaşi trend la nivelul judeţului Timiş”, afir­mă ofiţerul de la Crimă Organizată.

“Portretul” traficantului

De obicei sunt bărbaţi, dar şi femei, cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani. Majoritatea au ocupaţii legate de locuri care le dau posibili­tatea unui contact direct cu poten­ţia­lele victime : barmani, chelneri, taxi­metrişti etc. Aceştia, spun poliţiştii, au aerul unor persoane demne de în­credere şi afişează discret semne ale bunăstării. Sunt foarte convingători şi au mereu la îndemână o poveste despre cineva care a plecat şi s-a rea­lizat din toate punctele de vedere în străinătate. Aceşti “binevoitori” dis­puşi să ajute o tânără să câştige mai bine peste hotare sunt, uneori, cunoş­tinţe sau chiar rude ale ei, mai averti­zează oamenii legii.