Demisia de onoare a ministrului Vasile Blaga, în urma degringoladei create de oamenii legii, sub ochii oamenilor legii – de altfel, singura repercusiune a acelui protest neautorizat şi necivilizat de la Administraţia Prezidenţială – are, momentan, ca efect martirizarea oficialului demisionar. Nu există vinovaţi, cel puţin nu consemnaţi oficial, iar cauzele sunt nerezolvate şi pot avea, oricând, aceleaşi efecte. Decizia lui Vasile Blaga nu poate nici să se substituie unor gesturi similare din partea celor responsabili de asigurarea ordinii şi liniştii publice – gesturi care nu numai că ar fi fost fireşti în actualul context, ci chiar au fost discutate, potrivit unor surse oficiale din M.A.I., citate în mass-media –, nici nu ţine loc de răspunsuri la semnele de întrebare ridicate atât de evenimentele în sine, cât şi de efectele lor.
Care sunt neclarităţile legate de evenimentul de la Administraţia Prezidenţială? Vicepreşedintele Corpului Naţional al Poliţiştilor, Constantin Asofronie, a declarat, după discuţiile purtate, marţi, cu preşedintele Traian Băsescu, că subiectele întrevederii au vizat mai puţin salariile, pentru că acestea sunt responsabilitatea Guvernului. Deci, prima întrebare este : De ce, în condiţiile în care se ştia că salariile (deci, cauza protestului) sunt în responsabilitatea Executivului, manifestanţii au fost dirijaţi de sindicalişti spre Preşedinţie, unde au scandat sloganuri sub demnitatea lor şi unde au dat de pământ cu simbolurile unor instituţii ale statului de drept? A doua întrebare : Cum de nu a ştiut Protecţia Internă, D.G.I.P.I., că se pregăteşte o astfel de manifestare, cu iz politic şi cu încălcarea legii? A treia întrebare : Dacă plecarea spre Palatul Cotroceni s-a făcut în urma unei decizii spontane – deşi rima din lozincile strigate Preşedintelui vorbeşte despre o pregătire anticipată a momentului –, de ce nu a reacţionat prompt Jandarmeria? În atribuţiunile acesteia nu intră numai menţinerea şi asigurarea ordinii publice, ci şi “intervenţia şi restabilirea ordinii publice când aceasta a fost tulburată prin orice fel de acţiuni sau forţe ce contravin legilor în vigoare”. A patra întrebare ar fi ce a făcut, în situaţia creată, omul care, în lipsa ministrului – plecat din Bucureşti în 24 septembrie –, rămâne la comanda M.A.I., respectiv, secretarul de stat pe probleme de ordine publică, chestorul Dan Fătuloiu? În fine, semne de întrebare ridică şi plecarea din Capitală a ministrului, care a coincis cu ziua protestului. Să fi minimalizat Vasile Blaga dimensiunea acţiunii de protest a subalternilor săi? Să fi fost neinformat sau dezinformat de cei de la Protecţie Internă că lucrurile sunt sub control?
Efectele acelui protest ridicol al purtătorilor de uniformă, resimţite nu în ziua în care a fost organizat – când ar fi fost firesc ca toate instituţiile implicate să ofere declaraţii oficiale –, nu în a doua zi, ci abia după ce şeful statului a anunţat că, apreciind mitingul drept un act de subminare a autorităţii, renunţă la escorta Poliţiei, vin şi ele cu întrebările lor. Prima întrebare : De ce doar Vasile Blaga a demisionat? A doua întrebare : De ce nu l-au urmat directorul Direcţiei Generale de Informaţie şi Protecţie Internă, chestorul Ştefan Pop, şeful Jandarmeriei, generalul Olimpiodor Antonescu, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică, chestorul Dan Fătuloiu, responsabilii care trebuiau să asigure ordinea în Bucureşti în perioada mitingului? După Vasile Blaga, a demisionat doar un om din staff-ul M.A.I., care însă nu a avut nicio legătură cu evenimentele din 24 septembrie – secretarul de stat pentru Relaţia cu Prefecturile, Mihai Capră.
Şi, ca o sumă a tuturor acestor întrebări, de fapt, pentru cine şi de ce s-a sacrificat Vasile Blaga?