O posibilă nouă criză a gazelor dă frisoane timişenilor

Deşi temperaturile sezonului rece au fost relativ blânde până acum, în eventualitatea în care iarna îşi intră în drepturi cu temperaturi extrem de scăzute, timişenii ar putea avea surprize neplăcute legate de alimentarea cu agent termic. Posibilitatea unei noi crize a gazului, asemenea celei cu care s-a confruntat anul trecut Colterm şi care a dus la sistarea temporară a livrării de agent termic în Timişoara, dă de pe acum frisoane timişenilor.

Un context defavorabil

Experienţa de acum doi ani, când neînţelegerile dintre Ucrai­na şi Rusia au făcut ca Europa să fie confruntată, în plină iarnă, cu o criză a gazului, a confirmat faptul că şi contextul interna­ţional poate genera de multe ori situaţii de criză legate de asigu­rarea de agent termic, care pot afecta grav populaţia.

În acest an, însă, şi pe plan intern contextul este oarecum defavorabil populaţiei, în com­paraţie cu ce se întâmpla anii trecuţi. Dacă temperaturile scad foar­te mult în această iarnă, Transgaz (compania care se ocupă de transportul gazului la nivel naţional) ar putea fi nevoi­tă, din cauza defi­citului de gaze de pe piaţă, să activeze clauza de forţă ma­joră din contracte pentru a re­duce livrările către unele fabrici, astfel încât să asi­gure alimen­tarea populaţiei.

Potrivit reglementărilor na­ţionale, dacă temperaturile scad foarte mult, dacă importurile se reduc cu peste 20% şi dacă exis­tă accidente în sistem, priori­tate absolută în alimentarea cu gaze are populaţia, urmând apoi in­stituţiile de protecţie socială.

Totuşi, în acest an lucrurile ar putea sta diferit, pentru că, dacă până acum, în caz de situa­­ţii de urgenţă, Transgaz decupla agenţii economici mari consu­matori de gaze, pentru a asigu­ra cantitatea de gaze necesară populaţiei, în acest an marii con­sumatori au semnat contracte care nu îi mai situează în cate­goria de consumatori întrerup­tibili. Acest lucru înseamnă că nu se mai poate recurge la în­tre­ruperea furnizării de gaze natu­rale la aceste companii, pentru a se asigura necesarul pentru populaţie. În acest caz, singura variantă a Transgaz ar fi să ac­tiveze clauza de forţă majoră din contracte, aşa cum a făcut Hi­droelectrica, din cauza sece­tei. În acest caz, alimentarea unor consumatori industriali, chiar şi alţii decât combinatele chimice, va fi limitată sau chiar oprită. Însă, potrivit clauzelor contrac­tuale convenite, acest lucru ar putea însemna penalităţi ustu­rătoare pentru statul român.

Situaţie incertă la Colterm

Pe lângă aceste incertitu­dini legate de constanţa asigurării agentului termic necesar popu­laţiei, timişorenii au şi expe­rien­ţa iernii trecute când, în noiem­brie, furnizorul de gaz OMV Petromv Gas a întrerupt furni­zarea gazului, pentru neplata facturilor restante de către Col­term. Sub presiunea creată, Col­term a fost nevoit să accepte toate condiţiile puse, pentru re­luarea furnizării gazului – respec­tiv plata unor majorări supli­mentare de peste patru milioa­ne de lei, pentru întârzierile de plată din perioada mai - noiem­brie 2010, şi plata în avans a consumului de gaz anticipat pen­tru ianuarie 2011. Pentru a se evita întreruperea aprovizio­nă­rilor din cauza achitării cu în­târziere de 30 - 90 de zile şi, une­ori chiar mai mult, peste sca­denţa contractuală, a facturilor pentru aprovizionările de com­bustibil, materiale şi prestări ser­vicii din ianuarie 2010 Col­term nu a mai achitat contrava­loa­rea C.A.S. datorată de anga­ja­tor, precizau la mijlocul aces­tui an oficialii Colterm. Acest lucru a făcut ca, din cauza pena­lizării de peste 33% pentru ne­plata contribuţiilor de asigurări so­ciale la timp, datoria către stat a Colterm să crească rapid, la un nivel fabulos.

Totuşi, la plecarea din func­ţia de director al Colterm, luna trecută, şeful demisionar al com­paniei, Aurel Matei, susţinea că societatea stă relativ bine în ceea ce priveşte datoriile faţă de furnizorii de cărbune şi gaze naturale, dar şi datorii de la buge­tul de stat. A admis că sunt, însă, probleme în privinţa înca­sării sumelor pe care Colterm le are de încasat : “Mai avem de încasat 91 de mi­lioane de lei, din care 80 sunt obli­gaţii de plată, iar 17 milioane ar trebui să vină de la populaţie. Şi de la instituţii ar mai trebui să intre 2,6 milioane de lei”. Totuşi, Colterm nu a făcut public un defăşurător recent al crean­ţelor şi datoriilor.

Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Loca­tari Timi­şoa­ra, spune că, deşi si­tuaţia exactă o ştie numai Col­term,e posibil ca în acest an să existe o solu­ţie de salvare în si­tuaţii precum cele de anul tre­cut, pentru că acum sunt doi fur­nizori de gaze – Eon Gaz şi OMV Petromv Gas. “Însă, dacă nu se plătesc datorii­le, putem ajunge tot acolo, pen­tru că se pot reali­za sistări si­multane ale furni­zării gazului de la cei doi furni­zori, în caz de ne­plată a debite­lor”. În plus, mai spune Petru Olariu, probleme ridică şi situa­ţia legată de con­tractele de fur­nizare de gaz în­cheiate de marii consumatori in­dustriali, care în acest an nu mai doresc întreru­peri :“În even­tualitatea unor temperaturi scă­zute, ar putea exista surpriza să se constate că nu mai există cantităţi sificien­te de gaze pen­tru asigurarea nevoilor popula­ţiei”, avertizează preşedintele F.A.L.T.

Şi la nivelul Consiliului Lo­cal Timişoara există opinii dife­rite legate de posibilitatea apa­riţiei unei noi crize a gazului în această iarnă, care să afecteze timişorenii. “Deocamdată, nu se întrevăd astfel de situaţii. În ceea ce priveşte datoriile Col­term, ştiu că societatea a cerut compensarea datoriilor către stat cu sumele datorate de Gu­vern pentru subvenţie, sume ne­achitate până în prezent. Impre­sia mea e că nu se stă nici mai bine, nici mai prost ca în anii precedenţi. Rămâne, totuşi, un mare mister legat de motivele demisiei directorului Colterm, pentru că nu au fost oferite public motivaţii clare legate de această renunţare la funcţie. Nu contest faptul că poziţia sa a fost destul de dificilă. Dar ar fi trebuit să ofere nişte informaţii mai clare legate de motivul plecării. Totuşi, în opinia mea, populaţia nu are deocamdată motive să se alarmeze că s-ar putea ajunge iar la oprirea căl­durii”,susţine consilierul local P.N.L. Ciprian Bogdan.

La rândul său, consilierul local P.D.-L. Simion Moşiu spune că rămâne de văzut cum va administra noua conducere Colterm-ul, dat fiind că societa­tea are de încasat sume destul de mari.

“Teoretic, situaţii precum cele din noiembrie 2010 mai pot apărea. Din declaraţiile date la plecare de fostul director Aurel Matei a rezultat că societatea are datorii zero şi se stă bine. Rămâne de văzut dacă putem avea încredere în aceste decla­raţii. Vom vedea ce se va întâm­pla în această iarnă”,spune şi prefectul Mircea Băcală. În noiembrie 2010, acesta a inter­venit direct pentru a se rezolva rapid situaţia care a dus la sistarea agentului termic către timişoreni.

Noi investiţii la Colterm

Rămâne speranţa că în Timişoara sistemul de termo­ficare va funcţiona bine şi fără surprize în această iarnă, mă­car din prisma faptului că s-au făcut şi se fac investiţii în mo­dernizarea sa.

Primăria Timişoara a a­nun­ţat în această săptămână semnarea contractelor de ser­vicii şi lucrări pentru proiectul de retehnologizare a sistemu­lui centralizat de termoficare. Este vorba despre un proiect care se derulează în perioada noiembrie 2010 - decembrie 2013, în valoare totală de 255.196.884 de lei, din care contribuţia financiară neram­bursabilă din Fondul de Coe­ziune este de 118.666.548 lei, contribuţia din bugetul de stat este de 106.799.895 lei, iar contribuţia din bugetul local este de 29.730.441 lei. Pro­iectul, numit  „Retehnologi­zarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara, în vederea confor­mării la normele de protecţia mediului privind emisiile po­luante în aer şi pentru creşte­rea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană”, este co-fi­nanţat din Fondul de coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Obiectivul acestuia este îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu şi stării de sănătate a populaţiei, ca urmare a investiţiilor în infrastructură. Proiectul va permite scăderea concen­tra­ţiilor emisiilor de dioxid de sulf şi oxizi de azot care în prezent depăşesc limitele maxime ad­mise şi va îmbunătăţi eficienţa energetică a sistemului de încălzire, deoarece prevede şi investiţii în rea­bilitarea reţe­lelor.

Lucrările majore ale pro­iectului sunt retehnologizarea a două cazane de apă fierbinte din CET Centru, retehnolo­gizarea a trei cazane de abur din CET Sud, achiziţia unei instalaţii noi de desulfurare în CET Sud şi retehnologizarea pompelor de transport din CET Centru şi CET Sud.

Pentru realizarea acestor lucrări au fost organizate lici­taţii publice deschise, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai mic. Până în prezent s-au atri­buit toate cele patru contracte de lucrări.

Pe 15 septembrie 2011 a fost  semnat un contract cu S.C. Romelectro S.A., pentru modernizarea pompelor de transport agent termic din CET Centru şi CET Sud, pen­tru reducerea consumului ener­getic şi creşterea eficienţei sistemului de termoficare. Pe 31 octombrie a fost semnat un contract cu S.C. Energo­mon­taj S.A., pentru retehnologiza­rea cazanelor de apă fierbinte din CET Centru, în vederea reducerii emisiei de noxe şi asigurarea randamentului. Pe 17 noiembrie a fost semnat contractul cu compania An­dritz AG, care presupune ser­vicii de proiectare, achiziţie instalaţie desulfurare, lucrări de demolări la canale gaze existente, coş de fum, lucrări construcţii şi instalaţii, lucrări de montaj. Iar pe 6 decembrie a fost semnat contractul cu S.C. Romenergo S.A., pentru retehnologizarea a trei cazane de abur, pentru creşterea efi­cienţei şi montarea unui sistem de monitorizare a emisiilor poluante la coşul de evacuare.