O seară mizicală cu Mozart şi Orff

Vineri, 10 februarie, iubitorii muzicii din TimiÅŸoara vor putea reasculta „Carmina Burana”, de Carl Orff. Este o cantată scenică compusă între anii 1935 - 1936 ÅŸi se bazează pe texte poetice conÅ£inute într-un manuscris din secolul XIII, descoperit într-o mănăstire benedictină, aproape de localitatea Bad Tölz, în Bavaria. Manuscrisul se numeÅŸte Codex Latinus Monacensis ÅŸi, actualmente, se găseÅŸte la Biblioteca NaÅ£ională din Műnchen. El a fost publicat în 1847, de Johann Andreas Schmeller, care i-a ÅŸi dat numele. O parte a textului este scrisă în limba latină ÅŸi o parte, în germana veche. AÅŸa cum se uza la începutul Evului Mediu, textele sunt intercalate de sfaturi morale ÅŸi didactice, pentru că o bună parte din texte sunt imnuri bahice,cântece cu conÅ£inut erotic sau parodii blasfemice la ceremonia liturgică.DeÅŸi manuscrisul conÅ£inea ÅŸi urme de melodii, Orff a compus o muzică nouă pe aceste texte, muzică influenÅ£ată de RenaÅŸtereÅŸi începuturile epocii baroce. El a făcut din ritm elementul fundamental al lucrării. Lucrarea a fost prezentată pentru prima dată la Opera din Frankfurt, la 8 iunie 1937, ÅŸi a avut un succes extraordinar, succes repetat pe toate scenele de concert până azi. Dirijorul concertului vocal-simfonic va fi maestrul Răsvan Cernat. ÎÅŸi vor da concursul următorii soliÅŸti : soprana Adela Zaharia, contra-tenorul Andrei Å¢ara ÅŸi baritonul Cristian Ardelean. Partea corală va fi susÅ£inută de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii „Banatul”, pregătit de maestrul Iosif Todea.

În partea întâi a concertului vocal-simfonic de pe scena sălii Capitol îl vom asculta pe pianistul DragoÅŸ Mihăilescu, solist al Filarmonicii „Banatul”, interpretând Concertul nr. 24 în do minor, pentru pian ÅŸi orchestră K.V. 491, de Wolfgang Amadeus Mozart. Acest concert, compus în iarna dintre anii 1785 - 1786 ÅŸi terminat în martie, a uimit încă o dată lumea muzicală a vremii. Este deosebit de dens, dramatic, chiar furtunos la începutul primei părÅ£i. Parcă anunÅ£ându-l pe Beethoven, care a admirat concertul mai apoi, evocându-l în multe ocazii, lucrarea este compusă în tonalitate minoră, conÅ£ine pasaje cromatice curajoase ÅŸi are cel mai complex aparat orchestral drept acompaniament. Multe personalităţi ale artei, dar ÅŸi ale lumii ÅŸtiinÅ£ei au apreciat în mod deosebit acest concert. Alfred Einstein îl caracteriza cu cuvintele : „O explozie în întuneric, tragic, emoÅ£ii pasionate”. Richard Strauss a compus o cadenţă proprie când îl interpreta, dovadă peremptorie a admiraÅ£iei ÅŸi respectului pe care le purta acestei minunate lucrări. Premiera a fost la 7 aprilie 1786, la Burgtheater, în Viena.