A doua sesiune de bacalaureat din acest an a avut rezultate dezastruoase. Dacă în vară rata de promovabilitate la nivel naţional a fost de puţin peste 67%, în sesiunea din toamnă, doar 32% dintre candidaţi au promovat examenul. Timişul s-a clasat printre primele judeţe la promovabilitate în această sesiune, cu un procent de 72%.


Doar 32% dintre candidaţi au promovat BAC-ul în toamnă

Dacă în vară 67,4% dintre candidaţi au promovat examenul la nivel naţional, rata de promovare înregistrată la sesiunea din septembrie a fost de doar 32,31%, cu 40,33 procente sub media de anul trecut, când rata a fost de 72,64%.
Şi în Timiş, faţă de anii trecuţi s-au constatat rezultate mai slabe la sesiunea de toamnă, totuşi cu mult peste media naţională. Dacă în prima sesiune de examen, cea din vară, dintre cei circa 7.000 de absolvenţi, 82% au promovat bacalaureatul, faţă de 93,7% în 2009, în sesiunea de toamnă din acest an. Timişul s-a clasat printre judeţele cu o rată de promovare ridicată, 72% dintre cei circa 1.300 de candidaţi au fost admişi.
Cei mai mulţi candidaţi, 640, au obţinut medii între 6 şi 6.99, în cea de a doua sesiune de bacalaureat din acest an. Doar patru dintre elevii care au promovat a doua sesiune a bacalaureatului au luat note peste 9. Dintre cei 366 de candidaţi declaraţi respinşi, 198 au depus contestaţii după a doua sesiune de bacalaureat. Un singur candidat a fost eliminat din examen, în Timiş, după ce a fost prins încercând să copieze, iar peste o sută de candidaţi nu s-au prezentat la examen.
Rezultatele sunt considerate “destul de bune” de către inspectorii şcolari. Inspectorul şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Timiş, Ion Luican, consideră că rata mai mică a promovabilităţii se datorează unui examen mai corect decât în anii precedenţi : “A fost mai strâns făcută şi corectura, dar şi exigenţele au fost mai mari. Rezultatele din acest an se încadrează în limitele normale, de altfel judeţul nostru s-a clasat printre primele judeţe la promovabilitate”.
Cei care au ratat examenul şi trebuie să susţină un nou examen, anul viitor, vor avea emoţii mai mari. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat, zilele trecute, că a schimbat calendarul examenului de maturitate şi pe cel al evaluării naţionale pentru 2011, astfel că nicio probă nu va mai fi susţinută în timpul anului şcolar. Ministrul a explicat că a luat această decizie la presiunile dascălilor, care au contestat organizarea probelor practice ale Bacalaureatului în timpul anului şcolar, pe motiv că ar fi fost perturbată activitatea normală la clasă.


Lipsa probelor sportive a tras media în jos

Preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare Edu-Cer, profesorul Ştefan Vlaston, consideră că rezultatele slabe ale candidaţilor la examenul de bacalaureat din acest an au fost generate de lipsa probelor sportive şi a celor orale din concurs, care mai ridicau media, dar şi de curricula şcolară greoaie, a cărei schimbare ar trebui gândită eficient. “Curriculum-ul românesc actual este maximalist, întrucât poate fi parcurs în bune condiţii doar de 30 - 40% dintre elevi, nefiind construit astfel încât să deschidă perspective, să trezească interes şi curiozitate. Piaţa muncii, în continuă diversificare şi globalizare, cere competenţe noi : creativitate, iniţiativă, gândire logică, lucru în echipă, comunicare, inclusiv în limbi străine, abilităţi de autoformare continuă”, explică profesorul Vlaston.


Bertelsmann Stiftung : „Educaţia din România, neperformantă”

Preşedintele Edu-Cer atrage atenţia că studiile internaţionale plasează România, de la an la an, pe locuri tot mai joase în topul calităţii învăţământului. Cel mai recent, spune profesorul Vlaston, este studiul realizat de către fundaţia germană Bertelsmann Stiftung, o instituţie privată care a alcătuit un clasament al ţărilor europene „The ELLI Index - Europe 2010”, referitor la calitatea învăţământului pe parcursul întregii vieţi - European Lifelong Learning Indicators. “În acest clasament, România ocupă ultimul loc. Încă un motiv să renunţăm la fumurile şi aprecierile autoelogioase, conform cărora învăţământul românesc e bun, dar decredibilizat de răuvoitori şi nepatrioţi”, susţine Ştefan Vlaston.
Potrivit studiului, pe o scară de la 1 la 100, pe primul loc la performanţe în educaţie se situează Danemarca cu un punctaj de 75,65, urmată de Suedia, Olanda şi Finlanda. Cel mai neperformant grup de ţări în educaţie, arată acelaşi studiu, este compus din Ungaria, cu un punctaj de 27,11, Grecia, 23,42, Bulgaria, 20,07 şi, ultima pe listă, România, cu media, 17,31, asta în timp ce media U.E. este de 44,80.
Studiul arată că învăţământul românesc a rămas în tiparul dat doar de educaţia formală, „a învăţa să ştii”, ceilalţi doi piloni (a învăţa să trăim împreună şi a învăţa să fii), nefiind niciodată componente ale învăţământului românesc, cel puţin în ultimii 65 de ani, spune profesorul Vlaston : „De aici prăpastia între învăţământ şi piaţa muncii, între ce învaţă elevii în şcoală şi ce se aşteaptă de la ei după absolvire. Până şi învăţământul comunist avea prevăzute în curriculumul şcolar gimnazial ore de lucru manual, în care elevii învăţau câte ceva din pilonul «a învăţa să faci». Apoi, exista şcoala profesională, după treapta a doua, când, la 16 ani, o parte însemnată dintre tineri se îndreptau spre învăţarea unei meserii, având, e drept, repartiţia în producţie asigurată”.
Potrivit preşedintelui Edu-Cer, în România se învaţă în şcoală multă teorie, iar de 20 de ani băltim în tiparele învăţământului anterior anului 1990.