Oaia Champs-Elysee si muschiul tiganesc

Carpinis, Sipet, Berini, Uliuc sunt localitati pe harta Timisului, devenite cunoscute pana in Hexagon datorita "ambasadorilor" care s-au oferit de buna voie sa ne duca renumele in Vest. Doar ca oamenii, in majoritatea lor covarsitoare romi, nu ne fac acest serviciu gratis. Majoritatea "remuneratiei" provine din cersit si din furat. Cealalta parte le vine de la statul francez pe care il onoreaza cu prezenta; le-au prins francezilor punctul vulnerabil, vazandu-i dispusi sa bage mana adanc si constant in cont numai sa scape de ei. Ciorditorii, cersetorii, invalizii inchipuiti pe care ii livram, iar ei ii primesc fara nicio constrangere la frontiera, pe motiv de aderenta comuna la"Clubul U.E." Asa ca, dupa cateva saptamani sau luni de munca in Franta, de ce nu ar venit oamenii acasa, la Romanica, in vacanta? Cu avionul platit dus si cu ceva bani de buzunar, cat sa ajunga de un bairam, doua?

De ce spuneam ca au devenit cunoscute cele patru localitati timisene la Paris? O data pentru ca, la fiecare cursa aeriana care ne repatriaza romii, autoritatile franceze dau, la rubrica punct de destinatie, de aceste nume. A doua oara pentru ca aceiasi francezi au visat, pare-se, in naivitatea lor, ca, in urmatorii ani, Uliucul, Beriniul, Sipetul si Carpinisul vor deveni exportatori de pastrama de oaie si muschi tiganesc, produse facute dupa retete devenite brand de tara. Sperantele si le pusesera in romii a caror dexteritate intr-ale cersitului si "gimnasticii ritmice" le admirasera pe Champs Elysee. Preferand, insa, sa le aplaude talentele stand in fata televizoarelor si urmarind stiri internationale, francezii au fost dispusi sa le dea si bani numai sa nu-i mai vada pe acolo. Asa ca, din 2006, i-au tot plimbat cu avionul de la Paris la Timisoara, unui lot de mai bine de 50 de romi dandu-le animale de peste 3000 de euro. Autoritatile din Hexagon si-au zis ca le fac un bine trimitandu-i acasa pe oamenii satui sa stea cu ochii atintiti pe gentile parizienilor, sa-si contorsioneze maini sau picioare pentru a le stoarce lacrimi si franci ori sa cante, dupa ureche, la o armonica dezacordata, o combinatie intre Dunarea albastra si manelele lui Minune. Numai ca actiunea "Oaia Champs Elysee" s-a dovedit un esec.

Ce a vazut ambasadorul francez, Exce-lenta Sa Henri Paul, la vizita facuta in cele patru localitati nu a vazut Parisul, oricum. Printre noroaie, cocini improvizate din trei scanduri si o lita, printre parabolice si lighene puse la uscat, s-a impiedicat de cate o oaie anemica si un porc prea atletic, animale carora destinul le fusese, oricum, pecetluit, urmand a li se incheia in preajma sarbatorilor de iarna. De restul ramasese amintirea unei ciozvarte care a dat culoare unei nopti de vara. Oamenii nu s-au jenat, insa. Din contra, au tabarat asupra diplomatului cu petitii, care au inceput invariabil, cu sintagma "sarumana lu’ matale, Jean Luis".

"Jeani Luis" a ramas, insa, impasibil in fata smiorcaielilor si nu a miscat un deget sa le aduca oamenilor inca o transa de animale sau sa le inmaneze un cont, pentru cheltuiala. In lipsa oilor si a porcilor, "fermierii" au luat drumul Parisului. Bune si excursiile Paris – Timisoara, la bussines class si "cecurile de calatorie" de cate 300 de euro. Cu ce se aleg francezii in urma decontului acestor excursii periodice, pe care le asigura romanilor spre Romanica natala? De fiecare data cand se intorc la Tour Eiffel aduc de acasa Muschi tiganesc contra "oaia Champs Elysee".